INTERVIU. „Riscăm o generație cu sufletele încremenite!”

În municipiul Reșița se derulează în aceste zile una dintre cele mai importante manifestări culturale ale orașului. Cu acest prilej, organizatorul acțiunii, Marian Apostol, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, a acceptat să răspundă câtorva întrebări legate de festival, dar și de soarta culturii reșițene, dar nu numai.

7 Zile – 7 Arte este una dintre cele mai importante acțiuni culturale din Reșița. De ce este important să existe continuitate în astfel de manifestări?

Există în Reșița două manifestări culturale cu o tradiție de peste 30 ani, respectiv: „7 zile -7 arte” și „Reșița în 10 dimensiuni”! Ambele sunt organizate de Casa de Cultură a Sindicatelor, cu sprijin mai mic sau fără niciun sprijin! În acest context, este foarte dificil să organizezi numai acțiuni culturale de mare ținută pe întreaga durată a manifestărilor. Costurile sunt destul de ridicate, iar apetitul pentru cultură în aceste vremuri  a scăzut sensibil! Banii reprezintă doar una dintre probleme, a doua fiind starea de spirit a cetățenilor care, încercând să facă față provocărilor zilnice legate de supraviețuire, au lăsat în plan secundar nevoile spirituale! Se ignoră însă tocmai faptul că starea de bine, de relaxare poate fi atinsă și oferindu-ți satisfacțiile de care ai nevoie din punct de vedere spiritual.  Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care manifestările culturale trebuie să reprezinte o ofertă permanentă, deoarece, în opinia mea, cel mai trist lucru este să trăiești într-o societate care nu mai are nimic de oferit din această perspectivă. Privind lucrurile din punctul de vedere al economiei de piață, am putea concluziona că multe din produsele culturale sunt nevandabile și, deci, inutile. Pe de altă parte, vedem că peste tot există oameni, și nu puțini, care-și cheltuiesc o mare parte din resursele financiare sau resursele de timp pentru a consuma sau chiar pentru a crea cultura. Sunt oameni care merită tot respectul nostru pentru că pasiunea lor pentru artă dă o șansă în plus acesteia să supraviețuiască!  Continuitatea manifestărilor culturale asigură intrarea  respectivelor manifestări  în conștiința publicului, reușind astfel să schimbe nu numai modul nostru de a gândi, ci chiar și modul de a trăi!

Care este cea mai importantă acțiune din cadrul manifestării, pe care o evidențiază ediția din 2015?

Îmi este imposibil să fac o astfel de evaluare! Fiecare acțiune are publicul ei, mai  numeros sau mai puțin numeros! Din respect pentru acest public nu am să fac evaluări de acest gen. Pentru că oricum ar fi o evaluare subiectivă!  Cei îndrăgostiți de folclor, cu siguranță că se vor bucura să vadă  „Obiceiul bănățean în cântec și joc popular” sau de „Joc și voie bună la poale de Semenic”;  cei care sunt pasionați de muzica clasică, jazz sau rock se vor simți cu siguranță foarte bine la concertul Filarmonicii „Muzikkapelle Siensbach” din Germania. Copiii, cei care reprezintă un segment important, către care ne îndreptăm atenția, vor fi încântați să vadă spectacolul „Motanul încălțat” a Teatrului de Animație Țăndărică.  Iar pentru cei îndrăgostiți de dans, ritmurile pline de armonie, de emoție, fantezie și originalitate din spectacolul „Dans Emotion”, prezentat de Mario Dance Atelier din Cluj Napoca, vor fi încântătoare.  Aș putea continua în acest fel amintind despre  lansările de carte, despre simpozioanele pe teme de sănătate sau religie, despre extraordinarul concert de muzică creștină „The Times is Now”, prezentat de Glory Gates Quartet și de Impact Quartet, alături de dinamicul Steve Bridgman.  Fiecare dintre aceste acțiuni a avut spectatorii  săi, mai mulți sau mai puțini,  iar alegerea acestora trebuie respectată.

La nivel național, cultura se lovește de mulți ani de o subfinanțare acută. Cum ați descrie acest capitol la nivel local?

Da! Este o realitate ce nu poate fi contestată, o realitate determinată și de bugetele insuficiente în raport cu nevoile și așteptările comunităților! Având în vedere acest aspect, de multe ori cheltuiala bugetară urmărește un câștig imediat, fie chiar și numai din punctul de vedere al impactului pe care o are în rândul populației.  Așa cum am mai spus, impactul acțiunilor culturale este destul de redus dacă-l comparăm cu fotbalul, handbalul sau alte discipline sportive! Oamenii politici își fac astfel de calcule când decid o investiție! Ei au tendința de a calcula orice lucru pe care-l fac în numărul de voturi câștigate. Mulți ar spune că aici este vorba de superficialitate, de populism! Eu spun doar că alegerile făcute de oamenii politici ar fi altele dacă noi am valoriza lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru comunitate și nu ne-am lăsa impresionați de artificiile, zgomotul și fumul din jurul unor evenimente care nu contribuie cu nimic la zestrea unei comunități.

Chiar și în acest context, este lăudabil faptul că la nivelul administrației locale primăria susține financiar un excelent ansamblu de dansuri populare, respectiv ansamblul „Bârzava”,  și că s-a implicat în organizarea unor manifestări culturale importante pentru Reșița.

Dar județean?

Consiliul Județean susține financiar Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, dar și Școala Populară de Artă, iar periodic găsește resursele necesare pentru a asigura editarea unor cărți scrise de autori din acest spațiu! Pe de altă parte, a preluat cea mai mare  parte din cheltuielile de organizare a celui mai important festival de Jazz în aer liber din România, respectiv festivalul de Jazz de la Gărâna! Este, din punctul meu de vedere, o decizie extrem de importantă care asigură sustenabilitatea necesară pentru continuarea organizării acestui festival reprezentativ pentru Banatul de Munte.

Deci, există preocupări care nu pot fi contestate! Sentimentul meu este însă că între cele două administrații, cea județeană și cea locală, există o concurență ce împiedică asumarea unor proiecte culturale comune care, în acest fel, ar putea câștiga foarte mult în calitate. Poate că această problemă nu este valabilă numai din perspectiva culturală,  ci chiar și din punct de vedere economic sau social.

Mai sunt oamenii interesați de cultură? La acțiunile pe care le organizați, periodic, vedem de fiecare dată aceleași fețe.

Acest aspect nu este unul rău! Există un nucleu de oameni interesați de ceea ce se întâmplă în Casa de Cultură a Sindicatelor, aspect ce nu poate decât să ne bucure! Ei sunt într-adevăr prezenți la mai toate acțiunile culturale pe care le organizăm și le mulțumim pentru acest lucru. Rău este că nu reușim să creștem numărul celor dispuși să plătească pentru un eveniment cultural de calitate! Dacă am putea ridica numărul acestora la o medie de 500 spectatori/spectacol, atunci și prețurile pe care le practicăm ar putea fi mult mai mici. Din păcate, în acest moment, numărul respectiv pare a fi imposibil de atins, iar efectul este că devine tot mai greu să organizăm spectacole în care să includem importante capete de afiș! Sunt convins însă că, dacă reușim trecerea Casei de Cultură în patrimoniul Consiliului Județean și odată cu aceasta reabilitarea sălii de spectacole, vom atinge și acest obiectiv.

Cum se răsfrânge lipsa de cultură asupra generațiilor următoare?

Cultura, manifestările culturale reprezintă un mod de a pune în mișcare rotițele sufletului! În lipsa acestora riscăm o generație cu sufletele încremenite, o generație ce va fi hrănită din vinovăția și remușcările noastre.  Dar… umanitatea a mai trăit momente istorice sumbre, iar cultura a găsit întotdeauna sprijinul și forța necesare să supraviețuiască acestora.

 

Județul Caraș-Severin „mustește” de cultură, dar de cele mai multe ori aceasta este prea puțin scoasă în evidență (Exemplu: Oravița, oraș care are primul teatru, prima farmacie din țară etc.). Ce credeți că s-ar putea face în acest sens?

Consacrarea bunelor intenţii nu înseamnă a-i da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ceea ce îi aparţine! Deci, în primul rând să nu luăm nimic din ceea ce există! Și, mai departe, să le punem în valoare, să facem cunoscută povestea acestora, să ușurăm accesul către ele, să facem să se întâmple în permanență câte ceva în locurile respective etc. Nimeni nu va face mai mult de 100 de km doar ca să vadă primul teatru sau prima farmacie din țară! Dar dacă în primul teatru sau în prima farmacie din această țară se va întâmpla ceva deosebit, atunci oamenii vor avea un motiv în plus să vină și vor veni! Avem un patrimoniu cultural industrial fabulos, dar din păcate tot acesta riscă să se transforme, în mare parte s-a și transformat, în mormane de moloz (fierul vechi a fost deja vândut), noi rămânând doar nefericiții moștenitori ai acestora! Am cerut, am așteptat ca cineva să ne ofere acel panaceu care să ne rezolve problemele pe care le aveam! În acest timp însă, am scăpat din vedere că trebuie să ne apărăm patrimoniul! Ne-am lăsat păcăliți de bune intenții declarate, de mirajul unei bunăstări venite ca monedă de schimb pentru lipsa de patriotism și pentru încrederea în noi înșine! Ce este de făcut acum!? Nu știu, dar știu că dacă vrem să avem succes trebuie să începem de la reconsiderarea acestor atitudini!

În ce măsură ar putea deveni cultura o sursă de venit pentru comunitățile locale din Caraș-Severin?  

Cred că acest lucru este posibil, dar nu trebuie să fie neapărat o prioritate! Nu în prima fază!  Există un viitor al trecutului, dar, pentru început, trecutul nu trebuie lăsat pradă degradării, ci trebuie îngrijit, rafinat chiar, de către profesioniști, astfel încât să i se ofere valoarea adăugată necesară pentru a face din el un produs comercial vandabil! Se apreciază că în UE sectorul serviciilor culturale (incluzând turismul cultural sau de patrimoniu) a avut o creştere de peste 60 la sută în ultimul deceniu, cu un potenţial de creştere dublu faţă de cel al altor sectoare. La noi de ce nu s-ar putea întâmpla acest lucru!?

Vă mulțumim!

Comments

  1. Gabriel says:

    Degeaba cultura daca nu avem locuri de munca,ca sa platim cultura si ca sa avem cultura. Frunzaverde nu a facut nimic pt. oamenii judetului impreuna cu Stepanescu.Se duc la sfintirea unei sali de biliard a unui alt mafiot. Resita asta e plina numai de mafie,cum mai vreti sa avem cultura?

  2. mavibex says:

    De apreciat toate eforturile aceste, dar ce sa faci faci cand ai salariu minim pe economie si muncesti pe rupte nu belesti cariciul, domnule bugetar, sau cand dupa 30 de ani de munca ca inginer te duc sa muncesti in Timisoara ca inginer, ca in Resita nu sunt locuri de munca decat ca muncitor necalificat, te trezesti la 3 noptea si la 4 ai trenul sau autobuzul si te intorci la 22.30 sau rareori la 18.30 cand ai noroc, si atunci mai ai chef de cultura ? Da, dar la teatru te duci tot in Timisoara, orasul care iti da papica cea de toate zilele….Cat tupeu au fostii lideri de sindicat are stim ce au facut pt Resita, acum toti au posturi caldute si guita dupa interesele lor, daca a-ti fi pe cont propriu ce patron v-ar angaja pe voi, ce stiti voi sa faceti. Macar aveti bunul simt sa taceti din gaura pt ca noi nu v-am uitat