INTERVIU cu Luca Mălăiescu

La ceas de bilanț, administrațiile locale pun la punct ultimele detalii din ceea ce a însemnat anul 2013. Încărcat de datorii moștenite și cu probleme din punctul de vedere al fondurilor guvernamentale, orașul Oțelu Roșu a reușit să supraviețuiască și chiar să construiască ceva nou în zonă. 

Domnule Mălăiescu, suntem la finele unui an deloc ușor pentru administrațiile locale. Cum ați caracteriza 2013 din postura de edil-șef al orașului Oțelu Roșu?

Fiind primul an efectiv de mandat, pot spune că nu îmi pot imagina cum ar arăta un an mai greu ca acesta, și când spun acest lucru mă refer la faptul că nu mi-am imaginat sub nicio formă atunci când m-am decis să candidez că voi găsi o primărie aproape în faliment, o primărie cu o lipsă totală de comunicare primar-angajați, precum și o primărie cu foarte multe probleme sociale.

Bugetul orașului a fost unul auster, marcat de datoriile moștenite, și banii guvernamentali au întârziat să ajungă în Valea Bistrei. Ați reușit să mai stabilizați situația economică a orașului sau urmează o perioadă la fel de grea?

La ora actuală, dacă îmi permiteți să fac o remarcă, suntem ca un pacient care a suferit un infarct miocardic, a depășit perioada critică, a supraviețuit, dar este încă în tratament, fiind supus și la un regim alimentar foarte strict. Dacă în 2012 Primăria Oțelu Roșu avea 69,7 miliarde vechi datorie, constând în 20 miliarde lei vechi datorie la BCR, pentru creditul luat cu scopul de a se pava trotuarele de pe Strada Republicii și Strada Revoluției, și 49,7 miliarde lei vechi datorie către colaboratorii primăriei și amenzi, astăzi Primăria Oțelu Roșu mai are o datorie de aproximativ 32 de miliarde. De aici 18 miliarde reprezintă datoria la BCR, acolo unde plătim în fiecare lună câte 350 milioane (200 milioane rată și 150 milioane dobândă) și 14 miliarde datorii restante la colaboratori și amenzi anterioare. Sufletește sunt mulțumit că am reușit în această perioadă să scad datoriile cu 38 miliarde, să achităm salariile, curentul, gazul și restul utilităților la zi și să mai și fac unele lucruri pentru orașul nostru.

2013 a adus o lovitură grea pentru piața muncii, dar și pentru bugetul local, odată cu închiderea combinatului Ductil Steel. Care sunt cele mai importante pierderi de pe urma plecării investitorilor ruși?

Pentru că speranța moare ultima, permiteți-mi să nu considerăm deja combinatul de la Oțelu Roșu un combinat înmormântat. Sigur, faptul că în urma trecerii combinatului în conservare au rămas fără loc de muncă aproximativ 600 de angajați pentru economia orașului înseamnă foarte mult și spun acest lucru gândindu-mă la cei aproximativ 10 miliarde de lei vechi pe lună care nu se mai regăsesc în economia orașului, la faptul că familiile celor 600 de angajați o duc foarte greu, la ora actuală neregăsindu-se un salariu în bugetul familiei. De asemenea, înseamnă destul de mult și pentru bugetul local care a pierdut aproximativ 8 miliarde de lei anual, bani care proveneau din cotele din CAS ce erau repartizate către noi și taxe și impozite pe clădiri, terenuri și mașini pe care cei de la combinat le plăteau primăriei.

Credeți că mai are vreo șansă acest combinat? Poate fi interesat cineva de preluarea lui sau de dezvoltarea unei alte investiții pe această platformă industrială?

Așa cum spuneam anterior, speranța moare ultima, iar eu personal cred și voi face tot ce depinde de mine ca acest combinat de la Oțelu Roșu să repornească într-un fel sau altul, cu actualii proprietari sau cu altcineva. Întâmplarea face că urmează să mă deplasez la București pentru a fi prezent la Ministerul Dezvoltării și cu această ocazie mă voi întâlni și cu cei de la Nikarom, având posibilitatea ca după această întâlnire să am informații noi.

V-ați propus o serie de proiecte pe care să le realizați în anul de finele căruia ne mai despart câteva zile. Ați reușit să le implementați pe toate și să le duceți la bun sfârșit?

Mi-ați pus o întrebare care mă face să zâmbesc.  Mulțumit nu voi fi niciodată, indiferent câte am realizat sau voi realiza în viitor pentru orașul nostru, pentru că îmi doresc ca orașul Oțelu Roșu să ajungă cât mai repede, chiar dacă nu este posibil, la nivelul oricărui orășel din țările dezvoltate. Mai avem foarte mult de lucru, nu avem apă și canalizare în peste 50 la sută din oraș, iar acolo unde este, este de proastă calitate, avem străzile laterale de proastă calitate, unele sub orice critică, nu avem peste tot trotuare de calitate, nu avem rigole, deci mai sunt foarte multe de făcut. Dar am convingerea că toate aceste lucruri, cu timpul, se vor realiza, iar orașul nostru va fi ceea ce merită cu adevărat.

Începutul anului următor e marcat de descentralizarea administrației publice. Cum va fi resimțită această reorganizare a instituțiilor de către locuitorii  Văii Bistrei?

Din cauza faptului că varianta descentralizării, așa cum vedeți și dumneavoastră, fluctuează de la o lună la alta, nu putem preconiza dacă va fi benefică sau nu pentru locuitorii Văii Bistrei, dar ce este o certitudine este faptul că de aproximativ o lună de zile toți locuitorii din Valea Bistrei își pot scoate cazierele judiciare de la Poliția Oțelu Roșu, nemaifiind nevoiți să meargă până la Caransebeș. Iar din luna ianuarie, când vom inaugura noul sediu APIA din oraș, cetățenii nu vor mai fi nevoiți de asemenea să meargă în Caransebeș și, credeți-mă, nu a fost deloc ușor să realizez aceste două lucruri importante.

Care sunt cele mai importante proiecte și strategii pe care le-ați gândit pentru Oțelu Roșu în 2014?

Pentru mine toate proiectele sunt importante, dar cu certitudine în 2014 vom începe lucrările din oraș pentru reabilitarea rețelelor de apă și canal, pentru implementarea rețelelor de apă și canal inexistente, proiect ce a fost semnat deja de doamna ministru al Mediului, Rovana Plumb, proiect în valoare de 16 milioane de euro. Trebuie să menționez că acest proiect nu cuprinde satul Mal și cartierul Baia, deoarece UE nu agreează cartierele limitrofe, dar vineri voi fi prezent la Ministerul Dezvoltării tocmai pentru a depune un proiect separat pentru Mal și Baia, proiect ce sper a fi finanțat în cursul anului 2014.

De asemenea, este o certitudine că în 2014 vom investi în „Orășelul copiilor”, care va fi o premieră la nivelul județului Caraș-Severin și de care se vor bucura toți copiii orașului.

Îmi doresc ca în 2014 să începem și reabilitarea parcului central, chiar dacă nu vom reuși să îl terminăm anul viitor, pentru că centrul este emblema orașului, iar când va fi finalizat vă promit de asemenea că va fi ceva foarte deosebit.