Producția se învârte în circuit închis!

Chiar dacă ultimii ani au mai redresat cât de cât situația economică la nivel de județ, investitorii locali par să rămână în stand by. Cărășenii nu schițează foarte mult interes pentru export și import, lucru care ne trece la colț comparativ cu restul județelor.

Dincolo de firmele străine care valorifică la maximum spațiul cărășean doar pentru a-și umple buzunarele la ei acasă, investitorii locali ai județului par să nu fie interesați nici de a-și face cunoscută producția dincolo de hotare, nici de a cunoaște produsele altora. Acest lucru este indicat cel mai sigur de sumele la care se ridică, sau, în cazul județului, stagnează, exporturile și importurile.

Pe același nivel cu județele Mehedinți, Giurgiu și Gorj se codește și Caraș-Severinul atunci când vine vorba de tranzitul de produse cu restul mapamondului. Cu toate că în ultimul an județul a mai scăpat cât de cât de investitori aflați în insolvență, redresarea economică nu a adus după sine și o creștere a interesului pentru a spori relațiile economice cu exteriorul.

Județul își conservă puținele producții în circuit închis, nepenetrabil, lucru care nu este tocmai favorabil. Valoarea exporturilor la noi în județ atinge doar puțin peste o sută de milioane de euro, cu o pondere în scădere de 0,44 de procente. Suma este scandalos de mică, asta în comparație cu Bucureștiul, care înregistrează o valoare de 4,45 miliarde de euro, conform Ministerului Economiei.

Cea mai gri situație se întâlnește în cazul exportului în afara spațiului european. De la începutul anului și până în prezent investitorii cărășeni nu au înregistrat decât șase exporturi în afara Europei. În ceea ce privește anul 2013, numerele sunt la fel de dezamăgitoare. Doar 31 de astfel de exporturi s-au efectuat anul trecut la nivel de județ. „Suntem codași la exporturi și importuri. Exportăm foarte puțin, ce mai merge în momentul de față este exportul de piese de schimb, de componente auto. CSR-ul și UCMR-ul mai sunt activi din acest punct de vedere din când în când. Mai exportăm și lemn, dar doar pentru ca ulterior să importăm hârtie”, a explicat Petre Buzzi, președintele Camerei de Comerț Caraș-Severin.

Puținii investitori axați pe export preferă spațiul european

Situația prinde o slabă nuanță de roz atunci când vine vorba de exportul la nivelul Europei. Chiar dacă sunt reticenți sau poate dezinteresați de a-și face cunoscută producția dincolo de granițele țării, se pare că afaceriștii cărășeni au mai multă încredere în afacerile cu Europa. Printre societățile care exportă în spațiul european este și TMK Reșița, care exportă lunar o cantitate destul de mare de metale. „Noi exportăm lună de lună aproape 22 de mii de tone de tablă, țevi și altele. De principiu exportăm în Uniunea Europeană, dar trimitem și în țările arabe. Cam jumătate din exporturi pleacă spre Europa, jumătate spre mediul arab”, a explicat Iancu Muhu, lider de sindicat al TMK.

Și societatea Pangram a afaceristului reșițean Nelu Popa amplifică fenomenul îmbucurător al exportului cărășean spre Uniunea Europeană. „Nu facem foarte mult export, dar cât facem se încadrează undeva la șapte sau opt tiruri pe lună. Sumele se ridică undeva la o sută de mii de euro lunar. Exportul îl facem strict în Uniunea Europeană”, a explicat omul de afaceri.

Și societatea cărășeană Plastomet se încadrează în standarde normale când vine vorba de export. „Cam 95 % din producție exportăm, pentru că în țară nu merge nimic. Exportăm și în Uniunea Europeană, dar și în afara spațiului european, în America de Sud, Asia”, a menționat afaceristul Aurel Văduva.

Corigenți și la importuri

Caraș-Severin se încadrează în același trend descendent și când vine vorba de importuri. Județul se conservă în esențe proprii, fără a fi interesat de produsele altora. Tocmai de aceea, afacerile cărășene se încadrează printre ultimele zece locuri atunci când vine vorba de import, cu o pondere aproape insesizabilă de 0,28%.