Grade multe la Herculane, la Festivalul Răchiei

Staţiunea Băile Herculane găzduieşte sâmbătă prima ediţie a Târgului de produse tradiţionale, o continuare a Festivalului Răchiei care a avut mai multe ediţii în staţiune.

Consiliul Județean Caraș-Severin reia tradiția organizării anuale a unui festival care să reunească producători de răchie și producătorii de produse tradiționale din județ, sens în care, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Băile Herculane și Asociația ”Pro Turism” Băile Herculane, va organiza sâmbătă, 15 octombrie 2016 – Festivalul Răchiei și al bucatelor tradiționale din Banatul de munte, ediția a XVI-a.

Manifestarea se va desfășura în Parcul Central din Băile Herculane, pe parcursul unei singure zile, intervalul 08:30-10:30 fiind prevăzut pentru pregătirea/instalarea produselor la standuri, iar deschiderea propriu-zisă a festivalului este programată cu începere de la ora 10.30. Vor participa, ca expozanți, producători de răchie din Caraș-Severin, dar și producători de produse tradiţionale, toți fiind înscriși automat în competiția în care cele mai bune preparate vor fi premiate.

Dincolo de degustarea produselor tradiționale, vizitatorii standurilor vor putea lua parte, cu începere de la ora 13.00, la un spectacol de dans dacic și roman susținut de echipa Magna Nemesis (Grada Apulum). La festival va fi expus și un stand cu obiecte de reconstituire istorică (monetărie romană, obiecte arheologice din lem, piele și os) precum și ateliere de caligrafie.
„Au fost mai multe motive care m-au determinat să discut cu colegii din aparatul propriu și apoi să supun aprobării plenului Consiliului Județean reluarea acestui festival și să încercăm o modificare în primul rând pentru că a fost un festival cu tradiție și cu o participare numeroasă, lăsând la o parte aspectul pitoresc al acestui festival. Până la urmă, răchia de Banat, alături de alte produse tradiționale, pentru că am modificat acest festival din Festivalul Răchiei în Festivalul Răchiei și Bucatelor Tradiționale, sunt lucruri cu care noi ne mândrim în Banatul de munte”, a declarat Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
De o cu totul altă părere se arată primarul Ioan Borduz, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Răchie din Caraş-Severin, care spune că pentru micii producători organizarea manifestării la Băile Herculane nu este decât o corvoadă: „Oamenii se plâng mereu că strică bani de drum, că dau gratis produsele din expoziţie care trec extrem de repede la Băile Herculane, dar că, fiind o zonă rurală, nimeni nu le cumpără marfa adusă la vânzare, astfel încât aceştia să se poată întoarce şi cu un mic profit acasă”.
„Sunt convins că putem să le promovăm în continuare fără a afecta cu nimic prestigiul județului, din contră. Pe de altă parte, este și o modalitate de promovare a stațiunii Băile Herculane. De-a lungul timpului, multe ediții ale festivalului s-au ținut la Băile Herculane și consider că este cel mai bun loc pentru desfășurarea acestui festival. Evident, este un parteneriat între Consiliul Județean, Consiliul Local Băile Herculane și un ONG, fiecare având atribuții și cheltuieli în desfășurarea acestui festival”, este însă de părere preşedintele Silviu Hurduzeu.

Departe de opiniile puțin diferite, ţuica a devenit un produs emblematic pentru Banat, zona geografică cu cele mai multe sortimente de ţuică, în funcţie de fructele din care sunt făcute. Dacă Ardealul este renumit pentru tăria licorii, Banatul este lider în privinţa aromelor pe care această licoare le primeşte.

Potrivit inginerului Liviu Munteanu de la Constultanţa Agricolă, rachiurile naturale sunt băuturi alcoolice obţinute prin fermentarea şi distilarea borhoturilor sau a sucurilor fermentate din fructe, precum şi a subproduselor rezultate de la vinificaţie; au tăria alcoolică ce variază între 23 şi 50% vol. şi prezintă arome specifice materiei prime din care provin.

Denumirea de răchie este specifică Banatului, fiind un regionalism, deși, această denumire o mai întâlnim și in spațiul fostei Iugoslavii, în special în Serbia și Croația (rakija) sau în Grecia și Albania (raki), iar cea de țuică, care definește același produs, este întâlnită numai în țara noastră, asfel încât avem certitudinea că acest produs este este un produs autohton, pur românesc, explică Munteanu.

Rachiurile naturale se obțin din fructe sau din subproduse rezultate de la vinificaţie. Din grupa rachiurilor naturale din fructe sunt cunoscute mai multe sortimente de rachiuri şi anume: Rachiul de pere; Rachiul de mere; Rachiul de cireşe; Rachiul de vişine; Rachiul de caise; Rachiul de piersici; Rachiul de fructe de pădure. Dintre rachiurile naturale obţinute din subprodusele rezultate de la vinificaţie mai importante sunt: Rachiul de tescovină; Rachiul de drojdie si spumă de drojdie; Rachiul din vin. „Deşi tehnologia de obţinere a rachiurilor naturale nu diferă prea mult, sortimentele obţinute capătă personalitate şi caracteristici specifice materiei prime din care provin. Țuica este o băutură alcoolică obținută prin distilarea fructelor fermentate, în general, și a prunelor, în special. Țuica are un conţinut în alcool de 24 până la 50% vol. şi se obţine din diferite soiuri sau populaţii locale de prune”, mai spune Liviu Munteanu

”Răchia”(Ţuica) de prune
În județul Caraș-Severin este cunoscută ”Răchia de Banat”, o băutură nici prea tare, nici prea slabă, ci numai bună pentru organismul omului lucrător și sănătos. Așadar, Răchia de Banat pentru consum curent are un conţinut în alcool de 35 până la 50% vol. şi se obţine din diferite soiuri sau populaţii locale de prune. Are gust plăcut de prună, o aromă specifică, culoare galbenă pai după o perioadă de maturare la vas.
„Răchia obţinută în anumite bazine pomicole din soiuri valoroase poartă denumire de origine şi se bucură de o bună apreciere din partea consumatorilor. Sunt renumite cele din Valea Timișului, pe culoarul dintre Caransebeș și Băile Herculane, mai ales răchia de Feneș. Desigur, că nici celelalte zone ale Banatului Montan nu sunt mai prejos, însă tradiția cultivatorilor de pomi fructiferi este mai îndelungată, având în spate sute de ani de experiență”, explică specialistul Consultanţei Agricole Caraş-Severin.

Rachiul de mere
În ultimul timp, câştigă tot mai mult teren acest tip de ţuică, în special în judeţele mari cultivatoare de meri din soiuri de mare productivitate (Golden, Starkrimson, Jonathan, Parmen auriu etc.). Rachiul se obţine la tăria de 50% vol., tăria depinzând de calitatea borhotului din care provine.
La fabricare culoarea rachiului de mere este alb-străvezie, cu gust puţin astringent, în schimb câştigă mult prin învechire, devenind catifelat şi foarte aromat, în special cel din soiul Golden auriu.

Rachiul de cireşe
Potrivit inginerului Munteanu, în ţara noastră se cultivă circa 4 milioane de cireşi (3% din suprafaţa pomicolă a ţării), din care peste jumătate sunt cireşi răzleţi, în partea deluroasă a judeţelor Iaşi, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Dolj, Ilfov, Argeş, dar și în unele zone ale județului Caraș-Severin (Cornereva, în special). Din producţia de cireşe, 80-90% se consumă în stare proaspătă, iar restul se industrializează sub formă de compoturi, dulceţuri, sucuri, lichioruri şi rachiuri de cireşe. Rachiurile cele mai bune însă, se obţin din cireşele culese din cireşii sălbatici, nealtoiţi. Rachiul de cireşe este cunoscut aproape în toată lumea sub denumirea de Kirsche-Wasser.