Lei, maasai și rămășițe umane

Escaladarea masivului Kilimanjaro nu a fost singurul obiectiv al cărășeanului Coco Galescu. Ajuns în Africa, acesta și-a dorit să cunoască cât mai bine zona, tradițiile și viața de zi cu zi a unei civilizații mai mult decât diferite. Un Safari în mijlocul unui crater și o vizită într-un trib de Maasai au schimbat cu totul direcția excursiei.

Așa cum a precizat în multe rânduri, expedițiile pe munte ale caransebeșeanului Coco Galescu sunt un prilej de a cunoaște nu doar vârful muntelui ci și viața de la poalele lui. Africa nu putea să rămână în memoria cărășeanului doar cu simpla asociere cu masivul Kilimanjaro, așadar, în cele 15 zile de excursie, echipa lui Coco Galescu a cunoscut puțin din viața și zona Tanzaniei.

Înapoi la origini

Etapa de cunoaștere a zonei le-a dat ocazia excursioniștilor să se întoarcă la origini, acolo de unde au plecat primii oameni, primele organisme umane. Situl arheologic de la Olduvai , una dintre destinațiile grupului Coco Galescu, este considerat de foarte mulți locul de unde a pornit migrația omenirii.  Acolo s-au descoperit cele mai vechi oseminte și, se pare că, la o analiză a AND-ului, se ajunge la primii oameni.  „Eu am avut sentimentul la un moment dat ca și cum o parte din mine se întorcea acasă. Îmi transmitea un sentiment de liniște, de bucurie că m-am întors după 250 de mii de generație acolo de unde am plecat, am simțit-o ca pe o mare călătorie. Am văzut călătoria mea mică în Africa pe fondul unei călători umane plecată din acea zonă”, descrie Coco Galescu.

Safari în Ngorongoro

Parcul Ngorongoro este o rezervație care îți oferă posibilitatea să vezi un număr mare de animale și vegetație, însă spectaculozitatea lui este conferită de faptul că locația rezervației este pe fundul unui crater vulcanic. Tocmai de aceea ca să ajungi în interiorul parcului ar trebui să cobori un perete de o mie de metri: „ Mi s-a părut ceva incredibil. Acea rezervație este de fapt un crater cu diametrul de 20 de kilometri pe fundul căruia de-a lungul timpului a crescut vegetație, sunt lacuri acolo, sunt peste 20 de mii de mamifere mari care trăiesc în gura craterului de milioane de ani și care nu au ieșit niciodată de acolo. Ca să ieși afară din crater ar trebui să treci de un zid de o mie de metri. Bineînțeles că oamenii au construit căi de acces în interiorul craterului, drumuri pe care am mers și noi cu mașinile de teren”, povestește caransebeșeanul. La doi pași de lei, rinoceri și girafe, Coco a simțit și o ușoară teamă pentru că a călcat pe teritoriul lor: „A fost interesant, dar și puțin straniu pentru că nu știam cum o să se manifeste, eram totuși în mediul lor”, spune acesta.

Viața printre Maasai

Coco Galescu povestește despre viața maasailor, acele triburi care își păstrează obiceiurile de mii de ani, sunt foarte conservatori și aproape refuză cu indignare modernismul. Unii acceptă vizitatori dar sunt și anumite grupări în cadrul acestor triburi care se revoltă, se manifestă ostil. „Unii dintre ei acceptă și mici bacșișuri, pentru că își dau și ei seama că poate să îi ajute. Cred că există acolo un conflict de ordin mental: pe de-o parte dorința de a păstra tradițiile străbune, pe de altă parte tentația de a le fi mai ușor”, explică alpinistul cărășean. Una dintre tradițiile păstrate de triburile de Maasai, povestește Coco Galescu, este faptul că pentru a se putea căsători tinerii bărbați trebuie să vâneze un leu fără altă armă decât un arc sau o suliță. Abia apoi dovedesc că sunt cu adevărat bărbați și sunt lăsați să se căsătorească.

Vizită neașteptată

O excursie în mijlocul animalelor nu putea să treacă fără o întâmplare mai deosebită. Echipa lui Coco Galescu a avut parte de o vizită mai specială la unul dintre lodgeurile unde a fost cazată. „Lodgeurile acestea erau un fel de pensiuni chiar în parcurile naționale. Iar angajați ai pensiunilor erau chiar niște maasai, îmbrăcați în straie tradiționale și aveau arc sau suliță asupra lor. Noaptea auzeam leii, iar la una dintre pensiuni chiar a venit o familie de lei pentru că se gătea la bucătăria restaurantului și probabil au simțit mirosul de carne și au intrat până în grădina pensiunii.  Toată lumea s-a retras în camere, dar cei de acolo erau într-un fel obișnuiți cu animalele și au știut cum să le alunge”, povestește cărășeanul.

O altfel de viață la cort

Dacă până acum viața la cort însemna un sejur la munte sau chiar la mare, Coco Galescu a avut parte de o altfel de cazare în pânză: „Noaptea auzeam pași de elefanți care treceau pe lângă cort și ne gândeam că dacă trec peste noi ne fac afiș. Dar aveam câte un maasai care stătea afară și ne păzea, erau vigilenți să nu se aproprie prea tare animalele. Era puțin straniu să te despartă o pânză subțire de cort de animalele sălbatice din jurul tău”, explică alpinistul Coco Galescu.