Fug ungurenii din Arad

Lansarea candidaţilor ARD la alegerile din 9 decembrie s-a dorit a fi una cu ştaif. La Operă, scenarişti, regizori, scenografi. Pregătiri bombastice, de parcă descălecau Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu şi Suliman Nemaipomenitu la un loc. Atmosfera generală, voit pusă în scenă, de austeritate. Dar nu poţi ascunde covoarele roase de molii şi fotoliile cu arcuri sărite. De altfel, am avut impresia că erau săriţi cu toţii. Ungurenii mei, ei fiind doi, Pomădatu şi Ochiosu, emanau atâta intelectualitate, că uneori mai şi nimereau limba română. Cel mai tare moment, a fost cel în care Vasile Blaga răcnea la microfon programul guvernului rămas pe veci în umbră, cu Videanu, tata hoţilor, prim-ministru. Reanimarea mortului pe care chiar ei (PDL-ul), l-au adus în această stare. O dezvoltare economică sustenabilă. Sună mişto în gura lor. De la 1 ianuarie 2013, salariul minim de opt milioane jumătate  de lei. Pensia medie, începând cu 2036, patru sute de euro pe lună. Scotocindu-mi eu memoria şi aplicând formula Criticii puterii de judecată, am realizat că mai auzisem un astfel de proiect. Exact, în 2008. Atunci însă mortul era roşu în obraji, nu zăcea lat ca acum. Şi totuşi, n-au făcut nimic din ce au promis. Destui fraieri i-au crezut, acum oamenii s-au lămurit. Cu adevărat un moment istoric. Privind acest PDL distrugător, mă încearcă acelaşi sentiment de după căderea comunismului. Mă întrebam ce or simţi sutele de mii de activişti comunişti, după zeci de ani, constatând că,  sub conducerea lui Ceauşescu, nu au lăsat nimic în urmă. Doar o imensă ratare. Ce-a fost tac-tu? Activist comunist. Ptiu, ce e aia? Aşa se petrec lucrurile şi cu pedeliştii, sub Băsescu Traian. Cine a furat tot ce se putea fura, acum se bate cu mâna pe burtă. Dar marea masă? Un foarte important pedelist, al doilea în ierarhia partidului, îmi spunea în noiembrie 2010, că Traian Băsescu e un tip diabolic. Nu-l lăuda. Dimpotrivă. Îl considera cianură în stare pură. Azi e apă chioară. Deşi a anunţat că se va întoarce şi va vorbi, cred că e timpul să i se spună că, orice va zice, va fi împotriva sa şi că, dacă nu are avocat, i se va da unul din oficiu. Până una-alta, încă e la Cotroceni, dar trebuie să înghită găluştele fierbinţi, pe care i le bagă Ponta pe gât. După Mona Pivniceru de la Justiţie, aseară l-a validat ca ministru al Sănătăţii pe Raed Arafat. Vrei, nu vrei, bea Traiane agheasmă. Şi lucrurile vor merge în continuare aşa. Cu toată diversiunea numirii viitorului ministru. Videanu? Geoană? Pe finalul textului primesc o informaţie îngrozitoare. Membrii Forţei Civice din Arad şi-au dat demisia din partidul Pomădatului şi s-au înscris în PNL. Au fost jigniţi de Ungureanu şi-apoi, în sfârşit, oamenii şi-au dat seama că vaca Kobe e moartă-n păpuşoi. Vai, vai, vai!