Frunzăverde e cinstit, Madina mai vrea un pic!

„Mă aştept oricând să ne ridice, dar măcar mi-am făcut plinul!” Confesiunea ce ar fi fost făcută de Sorin Madina unui reşiţean, devenit denunţător în faţa procurorilor, ne-a determinat să căutăm de care sfere politice s-a lipit avocatul ajuns, preţ de doi ani, preşedinte al ATOP Caraş-Severin.

Constantin-Sorin Madina a apărut pe scena politică din Caraş-Severin odată cu alegerile locale din 2012, atunci când a intrat în Consiliul Judeţean. A făcut-o candidând pe lista PP-DD, partid care obţinea atunci patru mandate în CJ. Din această postură, Madina a intrat şi în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, al cărei preşedinte devenea Ioan Ţundrea, conservatorul ce candidase pe lista USL.

Prima schismă: PSD-PNL

După preluarea guvernării, în 2012, de către USL (alianţă formată din PSD şi PNL-PC), odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din 2014, a urmat ruptura dintre PSD-ul condus de Victor Ponta şi PNL-ul prezidat de Crin Antonescu. În Caraş-Severin, însă, sciziunea se produsese mult mai devreme, pedelisto-liberalul Sorin Frunzăverde creând în Consiliul Judeţean o majoritate fără PSD. În 2014, ca urmare a alianţei ce se profilase la nivel naţional PSD-UNPR-PC, care îl susţinea pe premierul, viitor candidat la Preşedinţie, Victor Ponta, liderul conservator din Caraş-Severin nu mai era în graţiile lui Frunzăverde. Ioan Ţundrea a înţeles că devenise indezirabil şi, astfel, în luna mai 2014, îşi dă demisia din funcţia de preşedinte al ATOP Caraş-Severin. Urmare a pasului făcut înapoi, acesta nu îşi pierde şi calitatea de membru ATOP, care s-ar fi putut produce la propunerea preşedintelui de atunci al Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, a cărui maşinărie de vot din CJ putea dispune după voia sa.

Cazul „Madina preşedinte”, dovadă a schismei nr. 2: Frunzăverde-Vela

Ţundrea şi-a dat, deci, demisia doar din funcţia de preşedinte ATOP, iar în locul său urma să fie ales, de către cei 15 membri ai acestui for, un altul, agreat de partidul ce conducea ostilităţile în CJ. Un liberal din ATOP, Ioan Cojocaru, a propus atunci ca funcţia lui Ţundrea să fie preluată de un alt membru PNL, agreat de liderul judeţean al partidului, Ion Marcel Vela. Dar Frunzăverde, se pare, a vrut altceva. În şedinţa aceea de alegeri, a fost propus pentru preşedinţie şi Constantin-Sorin Madina. Deşi respinsă de cei doi liberali, dar şi de cei doi pesedişti aflaţi în ATOP!, propunerea numită Madina-PPDD a avut câştig de cauză! De ce? Pentru că a fost susţinută de oameni care nu obişnuiau să iasă din paradigma Frunzăverde, ATOP având în componenţă şi pe şefii IPJ, ISU şi Jandarmeriei, dar şi pe secretarul de atunci al judeţului, Ion Imbrescu. Madina devenea astfel preşedinte ATOP fără a avea susţinerea liberalilor lui Marcel Vela din ATOP! Dar având „voturile“… liberalului Frunzăverde, transmise probabil telepatic pedelistului Aurel Miclea şi apoliticilor din ATOP. A fost un moment în care s-a văzut că Frunzăverde şi Vela, deşi colegi de partid, nu vorbesc aceeaşi limbă.

Sezonul traseiştilor

În preajma alegerilor prezidenţiale din noiembrie, a apărut celebra ordonanţă a traseiştilor, care a permis aleşilor locali să migreze care încotro. Deşi principal destinatar şi beneficiar al OUG 55 a fost PSD-ul, s-au înregistrat şi cazuri de înregimentări liberale, precum trecerea lui Madina la PNL! La ramura penelistă înmugurită lângă Frunzăverde…

A urmat condamnarea la închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, a lui Sorin Frunzăverde, astfel că acesta a fost nevoit să plece din PNL, partid care nu acceptă în rândurile sale condamnaţi penal. Au rămas însă în PNL foşti pedelişti, şi nu numai, ajunşi acolo pe filiera Frunzăverde. Se apropiau alegerile locale din 2016. Văzând ce se întâmplă prin judeţ (bunăoară, eternul prieten şi subaltern politic al lui Frunzăverde, Ioan Borduz de la Fârliug, trecuse la PSD), Marcel Vela a încercat să-şi cureţe locurile eligibile din lista PNL pentru Consiliului Judeţean, de riscurile unor infiltrări. Astfel, Madina n-a mai intrat în cărţi! Poate va spune că nu a mai vrut să candideze pentru Consiliul Judeţean. Posibil. Dar la fel spun toţi politicienii care nu intră în graţiile conducerii de partid.

Ieşirea pe uşă, intrarea pe geam

Însă Madina, membru ATOP din 2012 până în 2016 – postură din care doar în ultimele 12 luni a primit peste 10.000 de lei –, deşi din luna iunie nu mai este consilier judeţean, a apărut şi în noua componenţă a ATOP! Şi a făcut-o în condiţii ce ar fi putut părea imposibile!

Dacă în 2012, preşedintele de atunci al CJ (Sorin Frunzăverde) a susţinut repartizarea celor 6 locuri din ATOP, destinate consilierilor judeţeni, în funcţie de ponderea fiecărui partid în CJ (5 partide în ATOP!), preşedintele ales în 2016 (Silviu Hurduzeu) şi partidul său au mers pe varianta „full options”. Deci, 6 din 6 pentru PSD? Nu chiar! „Doar” 5 din 6 locuri pentru pesedişti, ultimul fiind cedat PNL-ului, dar nu oricărui liberal! Ci lui Aurel Miclea, fostul pedelist, pe vremuri primar PD (şi PDL) de Bozovici, mereu apropiat de Frunzăverde! Deci concesia făcută de PSD nu l-a vizat pe aliatul din CJ, PMP, ci pe… liberalul Miclea! Nu e greu de bănuit de ce!

Pe lângă locurile destinate consilierilor judeţeni şi reprezentanţilor unor instituţii, în ATOP intră şi 3 membri din partea comunităţii. Aceştia sunt propuşi, de regulă, de preşedintele Consiliului Judeţean, iar majoritatea politică a acestuia din CJ votează în consecinţă. Unul este, de obicei, secretarul judeţului: în prezent, Darian Ciobanu, cel care primea în campania electorală pentru prezidenţiale teme politice de la Frunzăverde. Ceilalţi doi propuşi, şi votaţi, după alegerile locale din iunie 2016 sunt… social-democratul Gheorghe Roşeţi (acum şi director al Oficiului de Cadastru Caraş-Severin) şi… Constantin-Sorin Madina! Primul a fost acuzat de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate, pe motiv că, în perioada exercitării mandatului de consilier judeţean, societatea comercială în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de asociat ar fi „desfăşurat activităţi comerciale pe bază de cumpărare directă, în valoare de 40.492 lei, cu o societate comercială înfiinţată şi aflată în subordinea Consiliul Judeţean Caraş-Severin, precum şi cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin”. Ambele entităţi fiind conduse de oameni care nu puteau ajunge pe funcţii fără susţinerea principalului partid din CJ, condus de fostul preşedinte Sorin Frunzăverde. Cel de-al doilea „reprezentant al comunităţii” intrat în ATOP este, după cum spuneam, Madina. Agreat în 2014 preşedinte ATOP, în pofida opoziţiei membrilor PNL şi PSD din cadrul Autorităţii de Ordine Publică, Madina a ajuns acum din nou în ATOP (cu social-democratul Ion Spânu preşedinte), la debut de „epocă judeţeană PSD”! Partid care nu obişnuieşte să facă daruri de 50.000 de lei (cam atâta încasează un membru ATOP într-un mandat), dacă nu are un motiv serios. Or, este sau nu este Frunzăverde un motiv serios?