FABULOS. România a pierdut 13,44 milioane de euro în 2016 din cauza contrabandei cu țigări din Serbia! Cu TIR-ul prin Vama Naidăș!

Statul român a pierdut peste 670 de milioane de euro, în 2016, din cauza contrabandei cu produse din tutun, potrivit reprezentantanților filialei British American Tobacco (BAT) în România, citați de compania de cercetare Novel Research. 13,44 milioane n-au mai ajuns în Bugetul de Stat din cauza contrabandei cu țigări din Serbia, nivelul acesteia fiind de 2% din totalul țigărilor de contrabandă în ultimii ani.

„În 2016, statul a pierdut circa 672 de milioane de euro, bani care în loc să meargă către prioritățile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiștilor. Statul va trebui să implice toate autoritățile de control pentru a lupta cu tendința de creștere a pieței negre din ultima jumătate de an. Și asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului își va produce toate efectele, traficanții vor putea aduce din țările vecine țigări nu doar la jumătate din prețul la care sunt vândute în România, ci și neconforme cu standardele europene. Tocmai de aceea, este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naționale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuții în domeniu”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

Potrivit vicepreședintelui ANAF și coordonator al activității structurilor vamale, Dorel Fronea, „comerțul ilegal cu țigarete nu înseamnă doar pierderi semnificative la bugetul de stat, dar și impulsionarea fenomenului de crimă organizată, cu implicații serioase asupra securității statului și a intereselor naționale”.

În vederea creșterii eficienței activității ANAF, în august 2016, a fost demarat reoperaționalizarea structurilor vamale și au fost relansate echipele canine, iar în ianuarie 2017 au fost reînființate echipele mobile. De asemenea, Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, inițiată de Vamă, a fost finalizată și urmează să fie lansată public, a precizat Dorel Fronea pentru Mediafax.

Probabil o puternică dezvoltare a fenomenului a fost încurajată și de pronunțarea, în 2016, a sentinței definitive în cazul descinderilor spectaculoase din Vama Naidăș, niciunul dintre vameșii și polițiștii de frontieră din acest dosar neprimind pedeapsă privativă de libertate. Mai mult, procurorii DNA arată în Rechizitoriile trimise instanței că prin PTF Naidăș și nu numai țigările de contrabandă sunt introduse cu microbuzele și chiar cu TIR-ul.

Contrabandă în ascensiune

Piața neagră a țigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creștere față de media anuală din 2015, de 16%, procentul din 2016 reprezentând cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.

„Regiunea nord-est a fost cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete pe tot parcursul anului 2016, situându-se la 41,9%, în creștere cu 4,5% față de 2015. Regiunile sud-vest, vest și nord-vest dețin, de asemenea, cote importante: 24,4%, 23,8%, respectiv 21,1%, cifrele fiind în ușoară creștere în 2016 comparativ cu anul precedent. Din punct de vedere al provenienței, categoria «cheap whites» a continuat să dețină și în 2016 cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Ucraina (20%, în creștere cu 5,4 p.p. comparativ cu 2015) și Moldova (14,9%, în scădere cu 5,7 p.p. față de anul precedent). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 2%, nivel relativ constant față de 2015. Și în 2016, comerțul ilicit se încadrează în trendul ascendent înregistrat în ultimii trei ani, cu o creștere absolută de 3,5 p.p. față de 2012”, a explicat Marian Marcu, Director Novel Research.

Gilda Lazăr, reprezentant JTI România, Moldova și Bulgaria, susține că recordul înregistrat de comerțul ilicit cu țigarete în 2016 reflectă situația dificilă în care s-a aflat piața legală a țigaretelor, situație generată de incertitudinea legislativă. „Într-un mediu ostil, dominat de teme false și acuzații nefondate lansate de activiștii antitutun, Comitetul inter-ministerial pentru coordonarea politicilor în domeniul tutunului a fost, practic, anihilat. Astfel, deși trebuia să avem o lege care să transpună Directiva privind fabricarea și comercializarea țigaretelor până la 20 mai, guvernul a tergiversat aprobarea proiectului, care a devenit lege și a intrat în vigoare pe repede înainte abia la sfârșitul anului, acordând doar o lună pentru conformarea producției, în absența Normelor de aplicare. Cadrul legislativ nu e complet, dat fiind că, pe lângă Normele de aplicare a legii 201/ 2016 urmează să fie adoptat un număr record de acte secundare sub forma unor Ordine de ministru”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Așa cum se întâmplă de fiecare dată în sezonul rece, țigaretele traficate ilegal în această perioadă se regăsesc pe piață abia în primăvară, așadar este de așteptat ca în lunile următoare nivelul contrabandei să crească. Ca urmare, este cu atât mai mult necesară o abordare echilibrată a cadrului de reglementare în care ne desfășurăm activitatea și aplicarea cât mai curând a Strategiei Naționale de combatere a comerțului ilegal, inițiată de Autoritatea Vamală”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

Producătorii de țigarete, împreună cu autoritățile de aplicare a legii solicită, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, necesitatea clarificării situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou, potrivit studiului Novel.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget aproape trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.