Fabulă. Dinu Păturică, varianta cu animale. Sub declaraţia că animalele „este”, oarecum, mai oameni ca parlamentarii

Era pe undeva înainte de un eveniment pe care multe animale l-au denumit ca evenimentele din iarna lui 1989. Un pisicuţ ce sugea lapte pe undeva prin aluatul unei gogoşi aproape de apa cea mare a dacilor, a pornit la drum.

Şi, s-a deplasat înspre Imperiu. N-a ajuns la capitala acestuia, pentru că vameşii le tăiau gheruţele pisoiaşilor. Fără gheare, ce să faci în Imperiu? Lasă că voi face la graniţă, îşi va fi zis motănelul. Şi, pe zi ce trecea, stabilit din gogoaşă la graniţă, pisoiaşul s-a pus pe treabă. Dar, aşa cum îi stă bine unei feline masculine. Fără mari eforturi. Când a fost vremea să facă şi el ceva cu viaţa lui, a ales varianta soft. Adică, leii şi tigrii îşi trimiteau copiii pe la medicină şi drept. Lupii şi hienele ajungeau pe la politehnică. Motăneii torceau prin holurile de la Reşiţa şi Petroşani. Pisoiaşul nostru a ajuns în 1989 să fi făcut Petroşaniul. După 1989, ca într-o scamatorie, motănelul s-a transformat în şarpe. N-a vrut să-i ia locul leului dar, a ajuns în sfatul înţelepţilor. Şi, o ţine langa de atunci, mai bine de 20 de ani. Pentru vulpiţe n-a făcut mai nimic. Ori nu-i plac, ori este discret. Dar, are un animăluţ de suflet ce-i aduce cele mai frumoase şi suculente ofrande din judeţ. El îi dă azimutul, animăluţul îi umple conturile. Pe de altă parte, şarpele, de acum, a pus în genunchi toată gloata maimucilor din ograda sa. Nimeni nu comentează, toţi cotizează. Cei mai mulţi, execută şi tac. Şarpele a ajuns să pună şeful poliţiei animalelor, să-şi pună şef peste adunarea animalelor, peste cei ce mai culegeau o zmeură, o afină etc. Şarpele era şeful pădurii. Că era stăpân peste toţi o dovedeşte şi întâmplarea în care a dărâmat un pom din prea multă licoare sorbită. Ce te faci însă, că unele vieţuitoare au ajuns să mai cârcotească, pe ici pe colo. Ba că şarpele are favorite la şerpăria femeiască. Ba că, animăluţul nu a fost agreat de ursul polar ce voia să răstoarne zăpezile de pe muntele apropiat. Ba că, organul de control al pădurii ar fi decretat că metodele şarpelui sunt prea biblice şi ar trebui destituit din sfatul înţelepţilor. Numai probleme pentru motănelul ajuns şarpe. Şi ce face el, sărmanul ajuns din nimic într-o formă politică ce o transformă într-un glob de aur? Îi pârăşte la leu pe câinii ce păzesc pădurea şi care le povesteau vieţuitoarelor despre măgăriile şarpelui.