Două orașe și 63 de comune din Caraș-Severin țintesc fonduri europene destinate comunităților subdezvoltate

Atragerea de fonduri europene pentru comunităţile sărace din Caraş-Severin a fost în prim-planul unui workshop desfăşurat saptămâna trecută la Bruxelles, la care a avut un rol activ prof. univ. dr. Ileana Rotaru.

La sediul din Bruxelles al European Network for Rural Development (ENRD) a avut loc săptămâna trecută, în 9 februarie, workshopul „Social Hubs in Rural Europe”, având ca subtemă promovarea incluziunii sociale şi creşterea demogafică. La manifestare au participat reprezentanţi ai Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) din statele membre UE, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai guvernelor din statele membre, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale.

Incluziunea socială din zona rurală

Prof. univ. dr. Ileana Rotaru a coprezidat, din partea European Roma Grassroots Organisation (ERGO) şi a Asociaţiei Nevo Parudimos din Reşiţa, un „hub” despre incluziunea romilor care locuiesc în zona rurală. „Accentul a fost pus pe modul în care programul LEADER a fost implementat în România, respectiv rolul pe care Grupurile de Acţiune Locală îl deţin în procesul de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor rurale. Zona rurală a devenit un spaţiu continuu al schimbării de la procesele demografice până la modernizarea tehnologică. La nivelul UE, se remarcă diferite stadii de dezvoltare, unele care pot fi folosite drept modele, altele care necesită îmbunătăţire. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, în urmă cu 10 ani, ţara noastră a adoptat principiile CLLD, de dezvoltare de jos în sus (bottom to top) a zonei sale rurale atât din punct de vedere social, cât şi economic. Această dezvoltare presupune integrarea tuturor comunităţilor rurale, înseamnă îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor României care locuiesc la sat. Satul a rămas în continuare o prioritate la nivelul UE şi necesită o atenţie deosebită. Este scopul «hub»-urilor care, dincolo de definiţia ştiinţifică (un set de organizaţii de diferite tipuri preocupate de angajarea activă şi munca depusă pentru combaterea provocărilor demografice şi a excluziunii sociale), înseamnă implicare, experienţă, entuziasm şi dedicare pentru a-i ajuta pe cei dezavantajaţi“, ne-a declarat Ileana Rotaru.

Prin programul CLLD rural, respectiv LEADER, se urmăreşte creşterea nivelului de trai din satul românesc. În România, punctează din punct de vedere sociologic Ileana Rotaru, locuitorii zonelor rurale sunt o categorie socială profund dezavantajată, care se confruntă cu numeroase lipsuri şi dificultăţi. „În prima perioadă de program LEADER în România (2007-2014), au fost finanţate 163 de Grupuri de Acţiune Locală (GAL-uri), dar doar aproximativ 15 proiecte au vizat comunităţile sărace de romi. În actuala perioadă, 2014-2020, numărul GAL-urilor a crescut la 239, ceea ce reprezintă aproximativ 95% din teritoriul României şi se aşteaptă o creştere semnificativă a proiectelor care să se adreseze şi problematicii sărăciei profunde, cum ar fi cea cu care se confruntă cel mai des comunităţile de romi. Este urmarea unui efort constant depus pentru ca problematica romilor sa fie inclusă şi admisă ca atare în strategiile de dezvoltare locală şi pentru ca aceste fonduri să fie atrase şi cheltuite cu folos“, detaliază Ileana Rotaru.

Nouă comune din Timiş, Mehedinţi şi Gorj fac echipă cu 63 de comune şi două oraşe din Caraş-Severin!

Grupurile de Acţiune Locală sunt asociaţii de tip public-privat formate din primării, societăţi comerciale, ONG-uri, persoane fizice autorizate etc. din raza aceluiaşi teritoriu omogen, cu domenii diferite de activitate. Prin GAL-uri se pot accesa fonduri nerambursabile de către fermieri şi de către cei interesaţi din zona Grupului respectiv.

În zona judeţului Caraş-Severin, unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, prin programul LEADER au fost înfiinţate cinci Grupuri de Acţiune Locală, dintre care trei sunt noi. Cele cinci GAL-uri includ 63 de comune şi două oraşe din Caraş-Severin, dar acoperă teritoriu mai vast, cuprinzând chiar şi câteva localităţi din judeţele învecinate: cinci din Timiş, trei din Mehedinţi şi una din Gorj.

Cel mai mare GAL cărăşean este Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Ţara Gugulanilor”, care acoperă 2291 km² şi 51.800 locuitori. Include oraşul Oţelu Roşu şi comunele Armeniş, Băuţar, Bolvaşniţa, Buchin, Bucoşniţa, Constantin Daicoviciu, Copăcele, Glimboca, Marga, Obreja, Păltiniş, Sacu, Slatina-Timiş, Teregova, Turnu Ruieni, Zăvoi (Caraş-Severin) şi Criciova (judeţul Timiş).

GAL-ul gugulan este urmat de Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Călugăra” – 1849 km², 32.000 locuitori şi Asociaţia „Poarta Almăjului” – 1783 km², 32.450 locuitori. Cel dintâi cuprinde exclusiv comune din Caraş-Severin: Ciclova Română, Răcăşdia, Ciuchici, Naidăş, Goruia, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia, Vrani, Sasca Montană, Eftimie Murgu, Bănia, Dalboşeţ, Pojejena, Cărbunari, Socol, Ticvaniu Mare, Berlişte, Bozovici, Lăpuşnicu Mare. GAL-ul almăjan are în componenţă oraşul Băile Herculane şi comunele: Topleţ, Mehadia, Iablaniţa, Cornea, Mehadica, Luncaviţa, Cornereva, Prigor, Lăpuşnicel, Domaşnea (Caraș-Severin) şi Padeş (Gorj).

Asociaţia Grupul de Acțiune Locală Caraș-Timiș reprezintă un GAL ce cuprinde comunităţile din 16 comune, 12 din Caraş-Severin şi 4 din Timiş: Târnova, Caraşova, Lupac, Fîrliug, Ramna, Ocna de Fier, Zorlenţu Mare, Văliug, Brebu, Ezeriș, Dognecea, Brebu Nou (Caraș-Severin), Știuca, Darova, Victor Vlad Delamarina, Găvojdia (Timiș). Se întinde pe o suprafaţă de 1359 km², unde trăiesc 28.500 persoane.

Cel de-al 5-lea GAL, după mărime doar, este Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală Clisura Dunării”, acoperă 974 km², o populaţie de 13.500 locuitori şi include comunele: Coronini, Gârnic, Berzasca, Sichevița, Șopotu Nou (Caraș-Severin), Svinița, Eșelnița, Dubova (Mehedinți).

Avantaje concrete pentru comunităţile sărace

„Unul dintre obiectivele cercetărilor pe care le voi coordona în perioada următoare va fi acela de a monitoriza GAL-urile din ţară, în cadrul unui parteneriat încheiat între Asociaţia Nevo Parudimos din Reşiţa cu Federaţia Naţională a GAL-urilor şi ERGO, pentru a identifica gradul de transparenţă, modul de organizare precum şi gradul de îndeplinire a măsurilor asumate prin Strategiile de Dezvoltare Locală aprobate. Activitatea de monitorizare va fi dublată de oferirea gratuită a serviciilor de consultanţă şi formare echipelor de conducere ale GAL-urilor şi potenţialilor aplicanţi din rândul comunităţilor rurale“, spune prof. univ. dr. Ileana Rotaru. Monitorizarea tuturor GAL-urilor din ţară va fi concretizată în rapoarte ce urmează a fi prezentate Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Din punctul de vedere al incluziunii sociale, o mai bună integrare a locuitorilor zonelor rurale determină o creştere a calităţii vieţii acestor locuitori indiferent de etnie, dar şi înregistrarea unei creşteri economice a judeţului prin valorificarea creativă a potenţialului rural, subliniază Ileana Rotaru. „Măsurile care vizează comunităţile de romi, şi nu numai, sunt binevenite cu atât mai mult cu cât prin ele se pot dezvolta proiecte culturale, educaţionale, proiecte de infrastructură, construirea de centre de zi, promovarea meşteşugurilor, proiecte prin care se combate părăsirea zonei rurale, proiecte care încurajează dialogul intercultural, toleranţa şi buna comunicare între membrii comunităţii“, explică Rotaru, pentru a înţelege mai bine cu toţii efectele benefice ale unor astfel de programe finanţate la nivelul Uniunii Europene.

Prof. univ. dr. Ileana Rotaru este în prezent profesor universitar la Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii Tibiscus din Timişoara şi, totodată, colaboratoare a Asociaţiei Nevo Parudimos din Reşiţa.