„Din cauza Hidroconstrucția, județul Caraș-Severin a pierdut 70 de milioane de euro!”

Afirmația îi aparține lui Dan Petrescu, managerul de proiect POS Mediu și POIM al Aquacaraș și a fost făcută în ședința operativă de la Primăria Reșița de marți.

„Proiectul are o întârziere de doi ani și jumătate”, spune Petrescu, revoltat că Hidroconstrucția nu a lucrat la parametrii asumați prin contract. „Din cauza acestei întârzieri, am pierdut 70 de milioane de euro”. Practic, suma respectivă trebuia cheltuită pe lucrările de reabilitare a rețelei din mai multe orașe și putea fi atrasă numai cu condiția ca aceste lucrări să fie recepționate până la 31 decembrie 2015, lucru care nu s-a întâmplat pentru că firmele de construcții nu au finalizat lucrările.
După această dată practic Aquacaraș și localitățile din proiect erau în situația de a nu mai putea atrage restul banilor rămași necheltuiți, dar, pentru că nu terminase proiectul, trebuia să termine lucrările pe banii proprii, căci altfel s-ar fi ajuns la situația de a da toți banii primiți de la Uniunea Europeană pe POS Mediu înapoi. Soluție care ar fi blocat, practic, primăriile în cauză.

Din fericire, Ministerul Fondurilor Europene a reușit să convingă Comisia Europeană să accepte fazări de pe o măsură pe alta, iar Aquacaraș a reușit să convingă Ministerul să accepte fazarea lucrărilor neterminate prin proiectul POS Mediu pe următorul proiect, POIM, dar plățile se vor face din bugetul pentru POIM, banii necheltuiți pe proiectul anterior rămânând pierduți definitiv. Bani care au fost estimați de către Dan Petrescu la 70 de milioane de euro!

Fără a-și cere vreo scuză, Ramona Dragotă de la Hidroconstrucția a explicat că echipa de coordonare a proiectului din cadrul companiei s-a schimbat, că fac progrese și se lucrează mai atent și mai bine, dar a insistat că nu și-au luat încă banii pe lucrările făcute până acum. „Dacă până la 31 decembrie 2015 aveați terminate lucrările, aveați banii plătiți. Din cauza voastră Caraș-Severinul a pierdut 70 de milioane de euro”, a răbufnit Dan Petrescu. „Cât am fost sub măsura POS, nu ați venit decât cu două aplicații de plată. Și prima ați depus-o abia după un an de la începerea lucrărilor. Și a fost plătită în două zile!”, a mai spus Petrescu.

Managerul de proiect de la Aquacaraș a explicat că la finele lui 2015 aveau constructori care depuseseră documentația pentru 90% din lucrările contractate și au încasat 90% din valoarea contractului, dar au fost și constructori cu 15% lucrări executate și care au luat doar 15% din sumă. Apoi Ministerul a închis finanțările pe POS Mediu și nimeni nu a mai putut face nicio plată. Iar finanțarea pentru noul proiect, POIM, nu a fost deschisă de Minister, de aici imposibilitatea la Aquacaraș de a-i plăti pe constructori. Mai mult, acesta spune că au fost și cazuri când s-au plătit diverse facturi venite de la constructori din fonduri proprii, numai ca lucrările să meargă mai departe.




Cât privește acele întârzieri la lucrări, Dan Petrescu spune că s-a lucrat haotic și muncitorii nu au fost supravegheați și verificați decât de Aquacaraș. „A fost o lipsă totală de comunicare între managementul lor și echipele din teren. Iar unele echipe nici nu erau ale lor, ci erau subcontractori”, a mai spus Petrescu.

Răspunsurile constructorului au fost cât se poate de birocratice și au cerut, practic, hârtii și proiectare pentru fiecare situație, deși pentru unele lucrări a existat un acord general, dat de la debutul lucrărilor. Paradoxal, deși și-au asumat proiectul tehnic și caietul de sarcini și au participat la licitație, acum cei de la Hidroelectrica găsesc noi chichițe și suplimentări de lucrări pe care cer consultantului să le accepte la plată. „Acum dăm lecții de construcție după ce și-au însușit un proiect și au participat la licitație?”, a spus Petrescu care, atunci când a văzut că se birocratizează discuția, a schimbat și el placa și a făcut trimiteri la contract: „Ne presează timpul! În ritmul în care lucrează ei nu vor termina nici în 2020, deși lucrarea trebuie terminată în 2018! În contract Hidroconstrucția se angajase să aibă în Reșița 300 de muncitori pe șantiere. Nu am văzut niciodată 300 de muncitori și nu mai știu câte utilaje! Iar ce a fost ușor, s-a executat deja, au rămas cele mai grele lucrări de executat”, a explicat Dan Petrescu.