DEZVĂLUIRI. Expertiza unui jaf la drumul mare! Dovada că reşiţenii au fost furaţi pe faţă!

Lucrările la drumuri în Reşiţa ultimilor ani au fost efectuate şi recepţionate în bătaie de joc. Expertiza tehnică a străzilor reabilitate în municipiu, realizată de specialişti autorizaţi din Timişoara, constituie nu doar dovada că Reşiţa a fost jefuită cu acte. Ci ar trebui să fie şi o probă într-un nou dosar penal, probabil, de corupţie, cu prejudiciu uriaș!

Ceea ce poate vedea oricine în Reşiţa cu ochiul liber, faptul că reabilitările de străzi din ultimii ani au fost efectuate doar la suprafaţă, este confirmat negru pe alb de o expertiză realizată de specialişti din cadrul Facultăţii de Construcţii din Timişoara.

Reşiţa şi reşiţenii au fost sfidaţi pe banii lor!

Express de Banat a intrat în posesia „Expertizei tehnice «Străzi în municipiul Reşiţa»“, ale cărei concluzii nu lasă loc de-ntors. Banul public cheltuit pe contracte de refacere a drumurilor a ajuns pe mâinile unor nemernici, care nu şi-ar fi putut face de cap dacă nu ar fi avut spatele asigurat de alţi nemernici, cocoţaţi în funcţii publice.

S-a furat, din câte se poate lesne deduce, pe toate căile posibile: şi la cantităţi de materiale, şi prin modificarea reţetei mixturilor asfaltice, şi prin modul efectiv de lucru! Scandalos este şi faptul că toate astea, dovedite rapid printr-o expertiză comandată de Primăria Reşiţa în această primăvară, ar fi fost foarte uşor de depistat din timp, dacă s-ar fi dorit cu adevărat. Era suficient dacă beneficiarul lucrării, Primăria Reşiţa prin reprezentanţii săi de atunci, ar fi aruncat un ochi din când în când la cei ce executau lucrările. S-ar fi văzut din start că nu se respectă proiectul şi normativele tehnice. Dar în timpul administraţiilor Stepanescu-Crina se pare că interesul a fost altul, în nici un caz interesul Reşiţei şi al reşiţenilor!

CITEȘTE ȘI:

SCANDALOS. 12 milioane de euro, rate timp de 30 de ani! Ăsta e prețul plătit de reșițeni pentru drumurile dezastruoase din oraș! [VIDEO/FOTO]

5 ani şi 6 străzi de sifonat bani

Expertiza a fost elaborată de un colectiv format din cinci specialişti: prof. dr. ing. Gheorghe Lucaci – expert tehnic, prof. dr. ing. Florin Belc – expert tehnic, directorul Departamentului de Căi de Comunicaţie Terestre, Fundaţii şi Cadastru din cadrul Facultăţii de Construcţii Timişoara, ş.l. dr. ing. Petru Marc, drd. ing. Andrei Forton, drd. ing. Alin Buzuriu. Referatul de expertiză s-a întocmit în temeiul HG 925/1995 privind regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei şi a construcţiilor.

Concret, expertiza tehnică a avut în vedere obiectivele „Reabilitare carosabil, amenajare locuri de parcare şi trotuare, Zona Triaj – Luncă – Moroasa“ şi „Reabilitare carosabil, amenajare locuri de parcare şi trotuare, Zona Oraş Vechi“. Mai precis, au fost expertizate străzile Sportului, Petru Maior, Traian Lalescu, Minda, Piaţa Republicii şi Zimbrului, care au făcut obiectul a două contracte încheiate în luna august 2011 între municipalitate şi două societăţi comerciale din Reşiţa.

Recepţia finală pentru primul obiectiv a fost semnată cu două luni înaintea alegerilor locale din 2016! În procesul-verbal de recepţie se stipulează că, „de la terminarea lucrărilor, construcţia s-a comportat corespunzător până la data recepţiei finale“ şi se precizează că „lucrările corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ“! În cazul celui de-al doilea obiectiv, s-a făcut doar o recepţie a lucrărilor realizate până în noiembrie 2013, în document menţionându-se că „lucrările executate sunt conforme“.

Potrivit contractului de expertizare tehnică, a fost avută în vedere verificarea calităţii îmbrăcăminţii bituminoase executate, deoarece după darea în exploatare a lucrării, pe suprafaţa de rulare au apărut defecţiuni însemnate ale stratului asfaltic, care continuă să se agraveze. Pentru expertizarea lucrărilor executate, s-a procedat la inspecţia pe teren a lucrărilor, măsurarea caractereristicilor geometrice ale străzilor şi prelevarea de carote pătrate şi cilindrice. Prelevarea carotelor a urmărit determinarea alcătuirii structurii rutiere şi a grosimii îmbrăcăminţii bituminoase, precum şi verificarea calităţii mixturii asfaltice din straturile bituminoase.

Grosimea stratului asfaltic, mai mică cu până la 65%!

În ceea ce priveşte grosimile straturilor structurii rutiere, s-a urmărit dacă a fost respectată grosimea proiectată pentru stratul de uzură (îmbrăcăminte rutieră nouă). S-a constatat că grosimile reale ale stratului de uzură nou executat, pe străzile expertizate, sunt inferioare grosimii proiectate, în majoritatea sondajelor efectuate, pentru ambele obiective!

Pentru obiectivul 1, respectiv zona Triaj – Luncă – Moroasa, grosimea stratului nou executat este inferioară grosimii proiectate (5 cm) în 50% din sondaje pentru strada Sportului şi în 100% din cazuri pentru strada Petru Maior!

Pentru obiectivul 2, zona Oraşul Vechi, grosimile reale sunt inferioare grosimilor proiectate în 75% din cazuri pentru str. Traian Lalescu, în toate cazurile pentru str. Zimbrului (!) şi sunt superioare grosimii proiectate în toate cazurile pentru Piaţa Republicii. În cazul străzii Minda, s-a identificat un singur strat asfaltic cu grosimi de 3,5-6,6 cm, faţă de două straturi proiectate (la 10 cm grosime totală)! Altfel spus, aici grosimea stratului asfaltic este cu 34% până la 65% mai mică decât ar fi trebuit să fie!

„În concluzie, grosimea îmbrăcămintei bituminoase noi nu corespunde grosimilor proiectate prevăzute în documentaţia tehnică, luând în considerare şi prevederile dispoziţiilor emise pe perioada implementării proiectului, fiind inferioară acestora. Grosimea mai mică decât cea proiectată are consecinţe asupra capacităţii portante a structurii rutiere, care este mai mică decât cea prevăzută, favorizând apariţia defecţiunilor la nivelul îmbrăcămintei rutiere“, se subliniază în raportul de expertiză.

Aderenţă la… economie de materiale şi echipamente

Nici concluziile privind aderenţa între straturi – între stratul asfaltic nou şi stratul suport – nu sunt în favoarea firmelor care au executat lucrările sau a celor care au semnat recepţiile de lucrări. De altfel, după cum precizează expertul tehnic Gheorghe Lucaci, „unul dintre motivele pentru care s-a solicitat efectuarea acestei expertize a fost şi faptul că pe traseul străzilor reabilitate au fost identificate vizual suprafeţe pe care stratul nou de asfalt se desprindea de suport la nivelul interfeţei unde era pozat materialul geocompozit“.

La efectuarea sondajelor, „s-a constatat în toate cazurile că stratul nou de asfalt nu are aderenţă corespunzătoare la stratul suport, desprinzându-se foarte uşor de acesta“, se menţionează în raportul de expertiză.

Lipsa aderenţei, explică prof. dr. ing. Gheorghe Lucaci, poate avea diferite cauze. Unele ţin de folosirea unor echipamente neadecvate, cum ar fi „frezarea cu echipamente care generează o suprafaţă grosieră, cu macroasperităţi, caneluri, care afectează sau chiar distruge structura geocompozitului“. Altele, de efectuarea lucrărilor la temperaturi improprii: „prezenţa polimerului intact la suprafaţa geocompozitului (str. Traian Lalescu) atestă o posibilă punere în operă la temperaturi relativ reduse, situaţie sugerată şi de lipsa de coeziune corespunzătoare a stratului asfaltic nou“.

Dar principala cauză a problemelor de aderenţă între straturi pare a fi, potrivit experţilor, economia de material folosit sau chiar înlocuirea acestuia cu materiale de calitate inferioară! Raportul de expertiză evidenţiază astfel „lipsa stratului de egalizare din mortar asfaltic care trebuia să asigure o suprafaţă netedă“ şi amorsarea necorespunzătoare a suprafeţei stratului suport şi a geocompozitului, după pozarea acestuia, care este „consecinţa folosirii unei cantităţi insuficiente de liant, calităţii necorespunzătoare a acestuia, respectiv a uniformităţii stropirii liantului (echipament de stropire neadecvat)“.

Asfaltul care duce dorul bitumului…

Pe carotele prelevate din sondajele realizate au fost efectuate investigaţii de laborator, constând din analiza vizuală şi dimensională a carotelor şi a materialelor provenite din acestea. Concluziile sunt, de asemenea, cât se poate de sugestive în ceea ce priveşte modul cum au ştiut şi reuşit unii să-şi bată joc de banii reşiţenilor.

„Conţinutul de bitum din mixtura asfaltică este scăzut, având valori sub limita minimă admisibilă pentru toate străzile (5,03 … 5,75%, faţă de 6%)“, devoalează raportul de expertiză.

Totodată, caracteristicile bitumului (ductilitate foarte mică, penetraţie mică ş.a.) atestă un bitum dur, astfel că ele „nu pot conferi mixturii asfaltice proprietăţile fizico-chimice necesare“. Experţii nu se pot pronunţa însă dacă acestea au fost caracteristicile iniţiale ale bitumului sau dacă ele au suferit modificări în procesul tehnologic de fabricare şi aplicare a mixturii asfaltice. În oricare din situaţii, însă, responsabilii principali sunt aceiaşi!

Investigaţiile de laborator au relevat şi faptul că „mixtura asfaltică (beton asfaltic BA 16) are o compoziţie cu conţinut redus de parte fină, ceea ce influenţează negativ coeziunea acesteia“.

Toate aceste neajunsuri, se concluzionează în raport, constituie cauze ale defecţiunilor constatate pe străzile expertizate. Există însă şi aici o cauză principală. „Absenţa aproape totală a legăturii între straturi provoacă o oboseală accelerată a straturilor asfaltice şi, implicit, o apariţie prematură a defecţiunilor. Considerăm că aceasta este principala cauză a degradării premature a stratului asfaltic“, se subliniază în raportul de expertiză.

Întrebări cu răspunsuri pe ţeavă!

Ce recomandări a primit în final municipalitatea reşiţeană, din partea echipei de experţi autorizaţi, pentru ca drumurile asfaltate de mântuială sub vechea administraţie să ajungă la standarde rezonabile? Cine va suporta costurile refacerii carosabilului compromis de lucrările efectuate execrabil în perioada 2011-2016?

Cine sunt „băieţii deştepţi“ beneficiari ai acestor afaceri care au lăsat Reşiţa şi fără bani, şi cu gropi în asfaltul abia turnat?

Va plăti cineva pentru risipa de bani din bugetul Reşiţei pe lucrări făcute după ureche? Dar pentru disconfortul creat cetăţenilor Reşiţei ori pentru automobilele abonate la service-uri din cauza unor astfel de drumuri?

Ce măsuri vor lua primarul Nelu Popa şi Consiliul Local Reşiţa după ce se va face analiza raportului de expertiză?

Răspunsurile la toate aceste întrebări, precum şi alte detalii din constatările colectivului de experţi timişoreni cu privire la străzile asfaltate în Reşiţa le veţi găsi în zilele următoare tot în expressdebanat.ro.