Clisura Dunării scapă de praful „otrăvitor”

După ce ani la rând locuitorii din Clisura Dunării, dar și cei de peste granițele țării, au înghițit praful „otrăvitor” pe care societatea Moldomin l-a răspândit, acum administrația locală ia primele măsuri. A început să monteze conducte pentru umectarea iazurilor de decantare.

Primarul orașului Moldova Nouă a făcut frecvent vizite la București, la Ministerul Mediului și la cel al Economiei, ca să obțină fonduri pentru limitarea poluării de la Moldomin. Mai mult decât atât, ministrul mediului, Rovana Plumb, a făcut chiar și o vizită la fața locului, ca să vadă cu exactitate cum stau lucrurile. După discuții îndelungate, Primăria Moldova Nouă a primit sprijinul celor care conduc societatea și care s-au apucat să remonteze conductele de umectare a celor trei iazuri de decantare.

„Nu putem să stăm cu mâinile încrucișate, deși poluarea de la Moldomin nu este responsabilitatea administrației publice locale. Cetățenii din Moldova Nouă sunt afectați de praf. Am luat legătura cu cei de la Moldomin și am primit promisiuni de la Ministerul Economiei că va aloca bani, ca să ne sprijine. Nu este vorba despre o sumă mare, ci de 300.000 de lei, cel mult. Modalitatea cea mai ieftină este recuperarea vechilor conducte, care acum se montează pe iaz”, a declarat pentru „Express de Banat”, Matei Lupu, edilul-șef al orașului. Soluția este ieftină, iar dacă în momentul de față se lucrează la montarea conductelor, în viitorul apropiat, acestea vor putea fi racordate la rețeaua principală.

Practic, potrivit estimărilor administrației publice locale, nici costurile pentru apă nu vor fi foarte mari, pentru că sistemul va fi funcțional câteva luni pe an, primăvara și toamna.

Modalitatea cea mai ieftină este recuperarea vechilor conducte, care acum se montează pe iaz”, Matei Lupu, primar Moldova Nouă

 

 

Comments

  1. Marius Belovan says:

    Soluţie ieftină, dar îndoielnică viabilitatea sa pe timp lung. Cine mai crede că ” ieftin” înseamnă bun? Pentru aducerea apei aici, trebuiesc pompe de mare capacitate, întreţinerea lor ( implicit angajare de personal calificat), consum de curent electric.Pentru toate aceste lucruri sunt necesare fonduri permanente, fonduri acordate sau nu de viitoarele guvernări. Nu ar fi mai bine o investiţie în direcţia copertării suprafeţei cu pământ? Aceasta cred că s-ar dovedi eficienţa pe termen lung, grosimea stratului de caa 1m ar putea fi şi împădurită cu arbuşti. Iar pentru întreţinere nu s-ar cheltui nici o sumă, indiferent de guvernări…