Cu ce probleme se confruntă rromii

Dacă înainte de Revoluție cuvântul „rrom” era pronunțat numai pe la colțurile străzilor, anul 1990 a adus pentru Caraș-Severin înființarea primei organizații care apără drepturile etnicilor. În prezent, în județ sunt circa 7.500 de rromi, mai puțini cu aproape 500 față de recensământul din 2001, însă reprezentanții etniei explică faptul că recenzarea nu a decurs ca la carte.

„Numărul nu a scăzut în realitate, însă vă spun din propria experiență faptul că cel care a venit să adune datele a promis că se întoarce și nu l-am mai vazut la față. A ratat 15 persoane dintr-o singură casă. Noi, cu toții ne-am fi declarat etnici, pentru că ne mândrim cu asta”, a spus Ion Stancu, prim-vicepreședintele Partidei Rromilor din Caraș-Severin. Acesta a adăugat că prioritățile pe termen scurt ale formațiunii la cârma căreia se află sunt legate de alegeri.

„Va trebui să luptăm să avem consilieri locali în fiecare comună și oraș din Caraș-Severin. De asemenea, este important să obținem inclusiv un loc de consilier județean. Asta, pentru că noi cunoaștem mai bine problemele cu care se confruntă etnia și ne-ar fi mai ușor să le mediatizăm, să le facem cunoscute și, nu în ultimul rând, să le rezolvăm. Trebuie să fim acea punte de legătură dintre autorități și rromi”, a spus prim-vicepreședintele Partidei Rromilor din Caraș-Severin.

În plus, pe lângă locurile din consiile locale și cel județean, etnicii luptă acum pentru punerea în aplicare a Strategiei de îmbunătățire a situației etnicilor. Deocamdată, deși documentul există, el nu este pus în aplicare. „Este important să reorganizăm grupul mixt de lucru din cadrul Instituției Prefectului. Din el fac parte toți liderii rromi din județ, iar șefii instituțiilor care ne gestionează problemele sunt și ei membri ai comitetului. Este esențial să îi apropiem pe unii de alții”, a adăugat Ion Stancu.

Aceeași strategie, pentru care etnicii luptă să o pună în aplicare, prevede angajarea de consilieri în cadrul primăriilor din Caraș-Severin, însă ar trebui reînființat și Biroul Județean pentru rromi. Ion Stancu are regrete atunci când se uită în urmă și povestește că a fost concediat din cadrul Instituției Prefectului. „M-am simit discriminat pentru că am fost trei consilieri: pentru rromi, pentru croați și pentru sârbi. Cel pentru croați s-a reîntors pe post. Nu am înțeles de ce! Au croații mai multe probleme decât rromii?!”, spune liderul etnicilor.

Ce probleme au rromii de astăzi
Modificarea legilor de la o zi la alta pune în dificultate etnia, și așa nu foarte avută. De exemplu, Legea 416, privind acordarea ajutorului social, modificată mai nou, nu le mai permite tuturor săracilor să obțină bani dacă lucrează în folosul comunității. „Sunt cam 3-4 cazuri pe comună în care oamenii noștri nu mai primesc ajutor pentru că trebuie să ducă la finanțe o hârtie prin care să facă dovada că sunt buni platnici în ce privește impozitele. De unde au ei așa ceva?”, spune Ion Stancu.

Aceleași probleme persistă și în materie de buletine. În România anului 2011, în Caraș-Severin, între 5 și 10% dintre etnici nu au identitate. Asta, pentru că nu pot face dovada unui domiciliu stabil. Abandonul școlar ridică probleme, însă acestea sunt la același nivel cu cele ale românilor. În cele mai multe cazuri, copiii renunță la școală atunci când își însoțesc părinții peste granițele țării.