Consiliul Fiscal, despre noul pachet de măsuri ale Guvernului: „Riscuri neobișnuit de mari”!

Opinia Consiliului Fiscal exprimată vineri asupra noului pachet legislativ lansat de Guvern este că măsurile propuse comportă „riscuri neobișnuit de mari” și „pierderi de 5,2 milioane de lei”, astfel că avizează negativ proiectul, informează Mediafax.

„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobișnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puțin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ și care ar fi consemnat oricum o creștere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent”, subliniază Consiliul Fiscal.

Având în vedere cele de mai sus, cât și riscurile identificate, ce apar înclinate în direcția unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, „Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcții bugetare complete, faptul că țintele bugetare anuale și pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depășite, în condițiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne și cu tratatele europene”, precizează instituția de avizare, citată de Mediafax.

„Este lesne de imaginat o situație în care, în lipsa unei obligații explicite în acest sens, angajatorul alege să nu majoreze salariul brut al angajatului într-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut în vedere pentru anul viitor înainte de promovarea actului normativ în chestiune – el poate de exemplu alege să majoreze salariul brut în 2018 cu doar 19,9%, asigurând astfel neutralitatea măsurilor propuse la nivelul salariului net în raport cu anul 2017, fără însă a mai opera creșterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de bază, ori, chiar dacă improbabil, poate majora salariul brut într-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evoluție apare drept improbabilă în condițiile unei piețe a muncii tensionate, însă nu este în nici un caz imposibilă, mai ales în condițiile în care gradul de tensionare a pieței muncii este diferit atât la nivel de ramuri, cât și în profil teritorial. În esență, o creștere a salariului brut inferioară cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decât cea estimată”, mai arată Consiliul Fiscal.

Elementele menționate mai sus sunt relevante și din perspectiva unei alte surse de risc care apare ca urmare a modificărilor propuse ale Codului Fiscal. Astfel, în opinia Consiliului Fiscal, exceptarea de la obligativitatea plății CAS și CASS a persoanelor ce obțin venituri din activități independente, în condițiile în care acestea obțin și venituri salariale ori de natură salarială pentru care sunt asigurate în sistemul public, „creează o oportunitate de arbitraj fiscal cu potențiale consecințe semnificative. În condițiile în care povara fiscală la nivelul muncii salariate rămâne practic nemodificată, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activităților independente și microîntreprinderilor (concret, în acest din urmă caz, este relevantă eliminarea restricțiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entităților care realizează venituri din consultanță și management), încurajează subdeclararea veniturilor salariale. În plus, Consiliul fiscal apreciază ca fiind inechitabil ca salariații să plătească CAS şi CASS la tot venitul realizat, în timp ce în cazul veniturilor exclusiv din activități independente baza de impozitare să fie limitată la nivelul salariului minim indiferent de nivelul venitului (impozitarea fiind astfel profund regresivă – la venituri mari impozitarea fiind mult mai mică decât la venituri mici), mai ales în condițiile în care pachetul de servicii publice de sănătate este același indiferent de sursa de venit”.

Consiliul fiscal consideră că abordarea corectă și echitabilă ar fi fost una de reducere a diferenței de tratament fiscal între veniturile din salarii și cele din activități independente ca premisă a îmbunătățirii colectării prin închiderea „portițelor” de optimizare fiscală, și nicidecum cea propusă, care presupune o reducere masivă a poverii fiscale în cazul activităților independente, în timp ce aceea aferentă veniturilor din salarii rămâne practic aceeași.

În plus, „reducerea masivă a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult poziția financiară a autorităților locale, foarte multe dintre acestea având un grad mare de dependență de sumele defalcate din impozitul pe venit”.

Nu în ultimul rând, mai arată Consiliul Fiscal, „schimbarea majoră de filosofie fiscală prin mutarea contribuțiilor sociale aproape exclusiv în sarcina angajatului, caz unic cel puțin la nivelul statelor membre UE, nu este însoțită de o justificare care să facă acest demers unul credibil și acceptabil pentru partenerii sociali”.

Sursă foto: cotidianul.ro.