CEZ România versus GEC Nera

Pe când GEC Nera consideră că acțiunile de renovare a barajului au afectat populația de pești din lac, astfel încălcându-se legea, CEZ România specifică cu exactitate care sunt atribuțiile legale și ce anume face parte din regulamentul de exploatare.

Așa cum a fost declarat în nenumărate rânduri și atestat prin documente oficiale, profilul lacului Gozna nu este pentru piscicultură, ci strict pentru alimentarea cu apă potabilă în Reșița, producerea de energie electrică și atenuarea undelor de viitură. Cu toate acestea, reprezentanții GEC Nera declarau că în regulamentul de exploatare cu siguranță a fost prevăzută și protejarea faunei piscicole.

Ba mai mult, aceștia au transmis prevederile legale prin care se preciza obligațiile celor care administrează un baraj: „Golirea lacului s-a făcut fără respectarea Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura care la art. 49 (1), al. C prevede că  “Persoanele fizice și persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate să amenajeze zone speciale de pescuit și zone pentru protejarea și salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare”, precizează într-un comunicat de presă GEC Nera.

Protejarea faunei piscicole nu face parte din atribuțiile companiei CEZ România

Grupul CEZ din România se apără și întărește declarațiile conform cărora prin golirea treptată și parțială a barajului s-a urmărit tocmai protejarea ecosistemului aferent, deși nu făcea parte din atribuțiile companiei: „Grupul CEZ în România nu și-a propus și nu își propune sacrificarea faunei piscicole, ci a făcut eforturi să protejeze populația piscicolă. De asemenea, Regulamentul de Exploatare al acumulării Gozna de pe râul Bârzava este foarte clar în privința funcțiilor obiectivului, stipulând pe de o parte faptul că funcția piscicolă nu este prevăzută, pe de alta că funcțiile acestuia sunt, în mod strict, următoarele: alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului Reșița, producerea energiei electrice și atenuarea viiturilor”, precizează pentru Express de Banat Angelica Barbu, responsabil PR Regional CEZ România.

Așa cum a fost explicat și în cadrul conferinței de ieri, pe primul plan în cadrul acțiunii de renovare a digului s-a pus protejarea locuitorilor Văliugului și Reșiței, pentru că lucrările începute de CEZ România sunt mai mult decât necesare pentru siguranța barajului: „Fauna piscicolă existentă în lacul Gozna nu a făcut niciodată obiectul unei măsuri reglementate. Cu toate acestea, Grupul CEZ în România s-a preocupat și se preocupă de supraviețuirea faunei piscicole, însă pune pe primul plan siguranță exploatării barajului și a populației din zonele de aval, continuând executarea lucrărilor de reparații impuse de Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor din cadrul Ministerului Mediului”, mai adaugă Angelica Barbu.