Cascada Beușnița – o măsea stricată de pe care cocalarii continuă să scrijelească smalțul!

Semnal de alarmă în ceea ce privește starea Cascadei Beușnița, unul dintre principalele puncte de atracție turistică din partea de vest a țării. Nepăsarea autoritățile și lipsa celor 7 ani de acasă a trecătorilor i-au adus o imagine dezolantă.

La fel ca în alți ani secetoși, Cascada Beușnița a rămas și de această dată fără apă. Pârâul cu același nume, al cărui debit a scăzut semnificativ, nu mai reușește să ofere imaginea consacrată, și asta pentru că, în asemenea situații, apa se scurge prin spatele cascadei, printr-o fisură din tuful calcaros, iar ulterior apa ajunge la suprafață chiar la baza cascadei și își urmează cursul pe pârâul Beușnița. Acest fapt este un fenomen natural, susțin reprezentanții Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița. Ba mai mult, spun ei, nu se poate interveni în niciun fel, pentru că obiectivul turistic se află într-o zonă de protecție strictă, inclusă în Planul de Management al Parcului.

Cascada Beușnița

Grupul Ecologic de Colaborare Nera nu este însă de aceeași părere. Cascada Beușnița merită să fie pusă în valoare pe toată perioada anului, iar seceta care se abate periodic asupra ei nu face decât să distrugă stratul de mușchi și, implicit, imaginea pentru care este vizitată de sute de turiști. Reprezentanții GEC Nera militează pentru o mai mare implicare din partea autorităților.

„Problema cu intervenitul în a bloca acea fisură de scurgere a apei pe sub cascadă, fără să mai fie nevoie de o aprobare din partea Ministerul Mediului și Academiei Române prevăzută în Legea ariilor naturale protejate, se putea rezolva punctual în cadrul proiectului de Plan de Management al Parcului. Dar pe cine mai interesează o chestiune atât de «minoră» când pentru aprobarea acestui document lupta se duce în jurul ideii ca RNP Romsilva să taie cât mai multă pădure în interiorul parcului?”, spun reprezentanții GEC Nera.

Din păcate, nu doar seceta este o problemă care strică imaginea Cascadei Beușnița. Câțiva turiști cu lipsă desăvârșită de bun simț, au simțit nevoia să-și lase urmele de incultură pe mușchii de pe peretele cascadei. „Imaginea cascadei Beuşniţa, cu muşchiul uscat devenit brun pe deversor, începe să semene din ce în ce mai mult cu o măsea stricată de pe care cocalarii continuă să scrijelescă smalţul”.