Când mă gândesc la fripturi!…

Vine Crăciunul. Adică sfârşitul anului. Un an imposibil din punct de vedere politic. Noul Guvern Ponta adus la putere de USL în urma alegerilor din decembrie, anul trecut, a încercat să repare câte ceva din ceea ce au stricat guvernele anterioare. În parte, a reuşit. Multe au rămas nefăcute. În investiţii şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Şi alegătorii au aşteptat asta. Dar în interiorul USL-ului au apărut grave disfuncţionalităţi. Între cei doi lideri, Crin Antonescu şi Victor Ponta, au existat numeroase controverse legate de orgolii nemăsurate. Am mai spus asta. Niciunul nu vroia să cedeze. S-au purtat ca doi copii imaturi. Şi au ajuns acum în situaţia în care toată lumea se aşteaptă la ruperea USL-ului. Spre marea bucurie a unora. Până acum nu s-a întâmplat aşa ceva şi amândoi au declarat sus şi tare că USL-ul nu este în pericol. Cel mai mult are de pierdut Crin Antonescu. Pentru preşedinţie. Urmează europarlamentare. Au declarat iniţial că vor candida pe liste separate. Un semnal bun ar fi participarea pe liste comune. Discuţii pe această temă au existat. Sper să mai existe şi să le vină mintea la cap. Ieri s-au împlinit douăzeci şi patru de ani de la începerea revoluţiei la Reşiţa. Evenimentele de atunci le-am relatat de mii de ori, pentru că le-am văzut cu ochii mei. Totul a fost extraordinar. Reţin o întâmplare care m-a impresionat în mod deosebit. Era un frig cumplit. În Piaţă rămăseseră o sută de persoane. Ceilalţi au plecat acasă, la căldură. Dar cei o sută, îndârjiţi, continuau să stea şi să strige lozinci. Pe aceştia o sută îi consider eroii revoluţiei, pentru că ei au făcut legătura cu ziua următoare, cea în care Ceauşescu a fugit, expunându-se repercusiunilor. Putea fi un masacru general. În apropierea Crăciunului, magazinele au fost luate cu asalt. Obiceiul românilor, ca pe masa tuturor să se afle cele necesare acestei sărbători, a determinat un fel de atac la baionetă, la carne, la fructe, la băuturi. Se simţea în aer un fel de nerăbdare totală în a lua, a prinde, a băga în sacoşă. Cred că măcelăriile au fost în cel mai mare câştig. Ce m-a deranjat a fost că nu exista o piaţă organizată de brazi pentru Crăciun. Tot câţiva bişniţari asigurau acest comerţ, fără să-i întrebe careva de sănătate. Într-un judeţ aflat pe locul doi în ţară ca suprafaţă împădurită, este inadmisibil acest lucru. De ce Direcţia Silvică Reşiţa n-a găsit o soluţie? Pun şi eu o întrebare, nu dau cu parul. Această obligaţie trebuia să-i revină necondiţionat. Să curgă autocamioanele cu brazi de Crăciun. Clienţi s-ar fi găsit. Poate la anul. Aşa cum spun în fiecare an. Şi cum sperăm toţi. Că la anul va fi mai bine. La mulţi ani!