Arheologii scot la lumină trecutul roman al Caransebeşului

Tibiscum-Jupa-pl-I

Turiștii și iubitorii de istorie și arheologie pot vizita în această vară situl arheologic Tibiscum de la Jupa, o cercetare științifică care se întinde pe zeci de ani de muncă și de descoperiri interesante din perioada cuceririi romane.

Campania arheologică de cercetare continuă și în acest an la Castrul Roman de la Jupa. Din 1964 și până în 2012, responsabili de șantier au fost cercetători din Timișoara, iar din 2012, lucrările arheologice au fost preluate de către arheologii Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș. Proiectul din acest an a primit fonduri în valoare de 50.000 de lei de la Ministerul Culturii pentru continuarea cercetării în două locații. Prima este la Iaz, unde se efectuează o cercetare în partea comercială a sitului arheologic Tibiscum. Potrivit directorului muzeului caransebeșean, dr. Adrian Ardeț, este în analiză științifică o clădire romană din secolele II -IV, pe drumul care merge la Ulpia Traiana Sarmisegetuza.

În cea de-a doua locație, la Jupa, se efectuează lucrări la conservare a unei clădiri publice din vremea romanilor, în vederea demarării proiectului de restaurare a drumului Cardo Maximus cu lespezi, pentru ca accesul în sit să se facă exact pe drumul pe care se intra în antichitate. Acest drum va duce la o clădire ce va fi reconstituită și transformată în magazin roman, așa cum arăta în secolul al II-lea, pentru a oferi coerență ruinelor.

”Până acum am investigat doar o parte din interiorul Clădirii XIII (4), dar vom definitiva cercetările la întreaga clădire. Din cauza unor măsuri edilitare luate de către mai marii urbei atunci, o parte din edificiul construit în prima jumătate a secolului al II-lea d. Chr. este abandonat, mai precis 4 metri, care lasă loc viitoarei artere ce străbate urbea de la nord la sud, probabil un Cardo Maximus. Noua clădire se înalţă cu aproximativ 1 metru, în unele locuri chiar mai bine. Cercetarea noastră s-a materializat prin săparea interiorului camerei A, unde la adâncimea de 1,50 m faţă de actualul nivel am reuşit să surprindem un element deosebit. Pe fundaţiile edificiului existent sunt ridicate noile ziduri din piatră legată cu mortar. Fundaţiile zidurilor vechi au grosimea de 0,70 m şi cele care sunt construite peste acestea au dimensiunea de 0,55 m. Primele sunt realizate din piatră de râu legată cu mortar, în alternanţă cu ziditură de cărămidă. Am considerat foarte important ca, pentru o restaurare a drumului din oraş (aşezarea civilă), să efectuăm o cercetare arheologică sistematică asupra acestuia, în dreptul clădirilor II şi XIII (4)c. Această fază a drumului roman din oraş corespunde cel mai bine cu evoluţia urbană a aşezării noastre, la sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea”, ne-a declarat arheologul Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie și al regimentului de graniță.