90% din pădurile virgine de fag introduse de Guvernul Cioloş în Patrimoniul UNESCO sunt din Caraş-Severin!

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a comunicat, în 25 august, că 65.000 de hectare de păduri virgine şi seculare de fag din România au fost înscrise, în 2016, ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO sub denumirea „Păduri virgine de fag din Carpaţi şi Germania”. 60.000 de hectare de păduri sunt din Caraş-Severin!

Numeroasele petiţii online privind salvarea pădurilor virgine din România, trimise Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), şi-au găsit un prim răspuns în 25 august a.c.. Acesta atinge trei aspecte.

Primul: „Guvernul României, precizează Departamentul de Comunicare al MMAP, nu a ignorat studiul care vorbește despre oportunitatea de a avea pe teritoriul țării noastre cele mai multe păduri virgine din Europa. Exact opusul este adevărat! MMAP a finalizat deja o legislație fermă pentru inventarierea și punerea sub protecție a tuturor pădurilor virgine din România. Țara noastră va avea în scurtă vreme (circa 6 luni) un Catalog Național al Pădurilor Virgine – primul instrument real și capabil inițiat vreodată de Ministerul Mediului pentru ocrotirea strictă a pădurilor virgine din țara noastră și pentru identificarea de noi suprafețe de acest tip. Odată incluse în Catalog, aceste păduri virgine nu mai pot fi scoase de sub protecție, cu excepția eventualelor cazuri de siguranță sau securitate națională”.

Totodată, „în spiritul transparenței și deschiderii, actuala conducere MMAP a decis, de asemenea în premieră în România, sa dea posibilitatea implicării în procesul de documentare și constituire a catalogului pădurilor virgine și organizațiilor non-guvernamentale, administratorilor de păduri, administratorilor de arii protejate, instituțiilor de cercetare ori educație. În trecut, numai administratorii de păduri puteau să elaboreze studii de documentare a pădurilor virgine și cvasi-virgine. Din fericire, deja există astfel de organizații, care cooptează experți și cetățeni dedicați, care prin implicare voluntară pot contribui semnificativ la procesul de identificare, devenind astfel cu adevărat protectori ai pădurilor virgine și cvasivirgine“.

În al doilea rând, o altă modificare adoptată de actuala condudere MMAP, se spune în acelaşi comunicat de presă, se referă „la sancțiuni aspre pentru cei care atentează asupra acestei avuții naționale. Dacă până în prezent nu au existat sancțiuni pentru tăieri în pădurile virgine și cvasivirgine, prin Ordonanța de Urgență de modificare a Legii 171/2010 se propun amenzi usturătoare“.

La punctul 3 al realizărilor din acest an, MMAP se bazează aproape în exclusivitate pe pădurile de fag din Caraş-Severin! „O a treia veste bună este că, începând din 27 ianuarie 2016, suprafețe importante de păduri virgine şi seculare de fag din România au fost înscrise ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO sub denumirea Păduri virgine de fag din Carpaţi şi Germania”. Este vorba despre 8 situri, nominalizate de MMAP, dintre care cea mai mare întindere o au acelea din judeţul Caraş-Severin: 1. Domogled – Valea Cernei, 51.463,39 ha; 2. Cheile Nerei-Beuşniţa, 5962,53 ha; 3. Izvoarele Nerei, 2495,51 ha; 4. Cozia, 2407,88 ha; 5. Strâmbu-Băiuţi, 713,06 ha; 6. Groşii Ţibleşului, 563,51 ha; 7. Codrul Secular Sinca, 445.55 ha; 8, Codrul Secular Slătioara, 429,36 ha.

Pădurile din Caraş-Severin fac şi obiectul unei precizări speciale făcute de MMAP: „Cât privește Pădurea Coșava Mică, aceasta nu este în niciun fel sub amenințare! Pădurea a fost inclusă de ROMSILVA, cu ocazia reamenajării Ocolului Silvic Nera în anul 2015, în tipul funcțional I, ceea ce înseamnă că în această pădure nu sunt permise niciun fel de lucrări sau exploatări de masă lemnoasă, chiar dacă nu face parte din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. Mai mult, pădurea Coșava Mică urmează să fie inclusă în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în cadrul demersului inițiat deja de MMAP“.

Mai aflăm, cu această ocazie, că MMAP a inițiat demersuri pentru a asigura protecția pădurilor virgine aflate în proprietate privată. În acest sens, „MMAP a reluat demersurile pentru aprobarea actului normativ care să permită plata pierderilor economice ale proprietarilor produse de interdicția de exploatare, proiectul de hotărâre de guvern fiind depus la Comisia Europeană pentru aprobare, precizează Departamentul de Comunicare al MMAP. În paralel, căutăm surse de finanțare pentru realizare studiilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, efort care este deja preluat parțial de societatea civilă prin organizații neguvernamentale dedicate. Îmbunătățirea managementului pădurilor din România este imperios necesară, mai ales că acest domeniu a fost neglijat sau s-a confruntat cu nenumărate abuzuri de-a lungul anilor“.