245 de ani de foc (aproape) nestins la Reşița! Aniversare cu fumigene de orgolii politice!

245 de ani de foc

Timp de peste două secole, expresia „Foc nestins” avea valoare pentru Reșița, pentru „Cetatea de foc”, cum o răsfăța industria românească. Din păcate, anii 90 au adus Reșiței nu numai primele greve, ci și primul fum fără foc în cetate…

Expresia „Foc nestins” mi-a marcat copilăria, nu puteam înțelege cum Reșița se poate mândri cu faptul că, de sute de ani, în oraș, la furnale și turnătorii, focul nu s-a stins. Abia privatizarea și disponibilizările valuri-valuri mi-au arătat, de fapt, cât de mult însemna acest blazon al siderurgiei și metalurgiei românești! Spun și metalurgiei, căci și UCM Reșița avea propria turnătorie, adeptă și ea a devizei ”Foc nestins”, asta până când „iluminatul” Chebuțiu a rupt-o de UCMR și a creat UCM Turnate, după care a stins de tot focul de-acolo… Nici CSR-ul, TMK-ul de-acum, nu mai poate rosti cu mândrie această sintagmă, aventurile cu privatizarea și grevele de răsunet național stingând și ele focul în primul furnal al țării.

Azi, în Muzeul UCM Reșița, fără frații din siderurgie, foștii directori și actuala conducere din UCMR s-au adunat să serbeze cei 245 de ani de industrie din oraș. Cu invitați de vază: avocatul Remus Borza, reprezentantul EuroInsol și administratorul judiciar al uzinei, Ion Mocioalcă și Ioan Benga, deputații de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, proaspătul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, și Ioan Popa, la fel de proaspătul primar al municipiului Reșița.

Am ajuns târziu în noapte tocmai pentru că aseară am fost la Ambasada SUA, care sărbătorea 240 de ani de la independența Statelor Unite. Și am venit direct aici, unde sărbătorim 245 de ani de industrie”, a marcat Remus Borza importanța fără de tăgadă a evenimentului. Cu un discurs mobilizator, Borza le-a vorbit celor prezenți despre patriotism, implicare și a reiterat, practic, cele declarate în urmă cu numai câteva zile pentru Express de Banat (http://expressdebanat.ro/remus-borza-la-ucmr-e-lene-si-multa-prostie/).

Au urmat la cuvânt Ion Mocioalcă și Ioan Benga, apoi Silviu Hurduzeu, care a și subliniat că este prima sa alocuțiune publică în noua calitate. Și primarul liberal Ioan Popa, care a vorbit despre antreprenoriat și succes, un discurs, probabil, greu de digerat pentru pesediştii Mocioalcă și Hurduzeu, care au plecat intempestiv, probabil având treburi mai importante de rezolvat. Au pierdut, însă, discursurile celor patru foști directori ai UCM Reșița: Mircea Popa, Vasile Uscat, Enache Barbu și Dan Obădău, care au fost de departe și cele mai interesante și emoționante, vorbind despre trecutul glorios al uzinelor „bune la toate” din vremea comunismului și până la intrarea în insolvență, de unde trebuie să iasă cât de curând.

Desigur, nu s-a suflat o vorbă despre Adrian Chebuțiu sau despre cum o hotărâre cu semnătura scoasă la o imprimantă color, UCM Reșița a rămas fără Institutul de Proiectări, cum a pierdut Vila Renk sau Debarcaderul. S-a vorbit, însă, despre o presă otrăvită, care nu vrea să scrie și de bine și să laude performanțele de netăgăduit.

După care s-a mai subliniat că ar fi extraordinar dacă UCM Reșița ar ajunge și la aniversarea a 250 de ani de industrie, dar chiar Borza a insistat că e posibil să nu se ajungă până acolo, mai ales dacă presa și politicienii nu-și vor da mâna să susțină uzina etalon a industriei reșițene.