23 august! Istoria are un nume în Caraş-Severin

Pe cei mai mulţi dintre noi, data de 23 august ne duce cu gândul la cea mai importantă sărbătoare comunistă, atunci când se organizau tot felul de activităţi în „cinstea” lui Nicolae Ceauşescu. Pentru puţin peste 600 de cărăşeni, 23 August este numele satului în care s-au născut şi trăiesc.

23 august a fost ziua naţională a României pentru prea mulţi ani ca să o uităm aşa repede. Cei care au trăit acele vremuri ştiu cum elevii, artiştii, dar şi muncitorii din uzine, cu toţii pregăteau cu multe zile înainte demonstraţiile în cinstea cuplului dictatorial şi sărbătorirea insurecţiei armate din 23 august 1944, când România a trecut de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial, întorcând armele împotriva foştilor aliaţi, nemţii. Şi chiar dacă se doreşte cu prea multă ardoare să se aştearnă uitarea peste anumite sărbători prea mult ,,marcate” în calendarul ceauşist, un eveniment atât de important pentru România nu trebuie lăsat într-o carte de istorie, prăfuită. Orice român, de orice vârstă ar trebui să cunoască semnificaţia acestei zile.

Istoricul Mihai Vişan a precizat pentru Express de Banat că ceea ce s-a întâmplat la 23 august 1944 “a însemnat scurtarea războiului cu şase luni, după calculele istorice făcute post-factum. A avut o importanţă extraordinară pentru destinul viitor al evenimentelor. Chiar dacă în perioada comunictă i s-a dat o altă semnificaţie şi o altă valoare, în cursul firesc al evenimentelor, angajarea militară a României împotriva Uniunii Sovietice a însemnat reduceri de pierderi omeneşti, de pagube materiale pentru România şi pentru celelalte ţări.”

Potrivit istoricului cărăşean, nici acum “istoricii de la nivel mondial nu spun realitatea şi nu suntem atât de titraţi încât să fie recunoscut efortul pe care Armata Română l-a făcut după 23 august“. “Nouă nu ni s-a recunoscut statutul de învingători, iar istoricii români trebuie să îşi facă treaba şi să spună că nu doar Franţa, Anglia şi SUA au făcut eforturile cele mai mari pentru distrugerea fascismului!“, a subliniat Mihai Vişan, profesor la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa.

Cât priveşte satul cărăşean, numele l-a primit exact în cinstea marelui eveniment, la puţini ani după încheierea conflagraţiei mondiale, mai precis în 1956, la un recensământ care a consemnat astfel desprinderea unui nucleu de case de satul Zăvoi. Numele şi l-a păstrat şi după 1989, chiar dacă alte localităţi din ţară au ales să schimbe numele stabilite prin ordine ale Partidului Comunist. Pentru cei care vor să ajungă în această zonă deosebit de frumoasă a Banatului de Munte,  satul se află între Zăvoi şi Oţelu Roşu, pe drumul naţional DN 68 Caransebeş-Haţeg.

Şi dacă tot am făcut un popas asupra semnificaţiei istorice a datei de 23 august, nu închei acest articol fără să mai menţionez o a două majoră importanţă a lui. În data de 23 august 1939, adică acum 75 de ani exact, a fost semnat la Moscova celebrul pact Ribbentrop Molotov care marchează încă istoria europeană şi celebrul protocol secret care ne afectează în mod direct, fiind vorba de Basarabia. A fost actul care a precedat ceea ce avea să fie un şoc în ’40 pentru întreaga ţară, desprinderea unei bune părţi din ea.

E bine să nu uităm!

• Tweet
• Pin It